Radu Gabrea și „cocoșul decapitat”

Regizorul Radu Gabrea a revenit pe ecrane (în februarie 2002) cu un film mai special, Noro, povestea unui copil handicapat motoriu, pe numele său din film Norocel, pe numele său adevărat Tudor Necula: o poveste cinematografică scrisă de Răzvan Popescu, despre relațiile tânărului cu părinții (părinții din film fiind Victoria Cociaș și Dorel Vișan), preocupați de viitorul copilului, dar având concepții diferite privind integrarea în societate a acestuia. Însoțit de directorul de imagine Marian Stanciu, de compozitorul Adrian Enescu, de inginerul de sunet Anușavan Salamanian  și de monteuza Melania Oproiu, Radu Gabrea a realizat un film cu intensități psihologice și cu o bogată „încărcătură” afectivă. Și celelalte filme prezentate de regizorul Radu Gabrea pe ecranele din primul deceniu al veacului XXI, Călătoria lui Gruber și Cocoșul decapitat (ambele inspirate de întâmplări petrecute în zilele celui de al doilea război mondial), s-au bucurat de o structură cinematografică solidă, mizând pe cota ridicată de inedit a evenimentelor relatate. Scenariul filmului Călătoria lui Gruber, scris de Alexandru Baciu și Răzvan Rădulescu, pornește de la „jurnalul” scriitorului italian Curzio Malaparte (aflat printre personajele filmului), care, în vara anului 1941, a vizitat România, fiind corespondent de război pentru ziarul italian „Corriere de la Serra”. Cu prilejul respectivei vizite, Curzio Malaparte descoperă faptul că, la Iași, cu câteva zile înainte de sosirea sa, avusese loc un violent pogrom anti-semit, și, printre evreii deportați cu trenul („călători spre moarte”), ar putea fi și doctorul Josef Gruber, un specialist de care el avea neapărată nevoie pentru a depăși o anume stare maladivă. În rolul scriitorului italian îl aflăm pe Florin Piersic jr., dintre ceilalți interpreți amintim pe Claudiu Bleonț, Cristina Bodnărescu, Dumitru-Paul Fălticeanu, Marcel Iureș (în rolul titular), Udo Schenk, Răzvan Vasilescu. Filmul este important și fiindcă, pentru o dată, Dinu Tănase s-a întors la „prima lui iubire”, el fiind directorul de imagine al filmului. Cocoșul decapitat este o coproducție româno-germano-austro-ungară, pe care regizorul Radu Gabrea a semnat-o împreună cu un cineast german, Marijan David Vajda, iar director de imagine a fost, deasemenea, un operator german, Walter Kindler. Acțiunea filmului se petrece în orașul transilvan Făgăraș, într-un așa zis „paradis etnic”, unde, în perioada interbelică, conviețuiau în liniște și pace sași, români, maghiari și evrei. Petrecerea organizată cu prilejul încheierii anului școlar este întreruptă de sirenele de alarmă și de importantul comunicat către țară al regelui Mihai I, care anunță   trecerea României de partea armatei sovietice și arestarea mareșalului Antonescu.
Eram în 23 august 1944, ziua în care, „peste noapte”, prietenii au devenit dușmani, și dușmanii – „prieteni”, un important moment istoric care avea să conducă la „destrămarea” paradisului etnic din orașul transilvan. Metafora „cocoșului decapitat” ține și de prejudecata că el anunță o mare nenorocire, or, în timpul petrecerii de la începutul filmului, asistăm, pe ringul de dans, la zvârcolirile unui cocoș decapitat. În principalele roluri, de tineri, ale filmului, întâlnim, deopotrivă, actori germani și de la noi, printre aceștia din urmă fiind Axel Moustache și Ioana Iacob, în roluri de mare expresivitate, distrinuția cuprinzând, deopotrivă, actori consacrați precum Dorel Vișan, Monica Ghiuță, Vlad Rădescu, Victoria Cociaș și...Radu Gabrea. Important de semnalat este faptul că, prin acest film, regizorul Radu Gabrea și-a regăsit, cel puțin parțial, „tonusul” care l-a condus spre marile sale performanțe cinematografice. De altfel , el a mai terminat un film până în 2010, Mănuși roșii, pe un scenariu semnat în colaborare cu Gabriel Sîrbu, Bogdan Hușanu, Wolfgang J. Ruf, inspirat de romanul cunoscutului scriitor de limbă germană Eginald Schlattner, un film a cărui acțiune se petrece tot în Transilvania, dar în anii „obsedantului deceniu”.

autor: Călin Căliman