Nume noi de regizori în anii 2005 și 2006

În perioada noastră de referință a ajuns la regia de film încă un actor, Claudiu Romilă, cu lung metrajul Despre morți numai de bine și scurt metrajul Sarmale reci (2005), dar rezultatele sale artistice îl plasează în umbra celorlalți debutanți ai acelor ani,  chiar dacă filmul său Despre morți numai de bine (al cărui pretext narativ este moartea unui tânăr, fiu de senator, prilej pentru realizatori de a pătrunde în culisele politicii contemporane și pentru actori – Ștefan Sileanu, Tomi Cristin, Victoria Cociaș, Crenguța Hariton – de a schița personaje plauzibile) s-a întors, în 2006, cu un premiu de la Festivalul cinematografic internațional de la Moscova. Dar în 2006 mai există un debut tânăr asupra căruia este cazul să insistăm, chiar dacă, încă de la început, a stârnit comentarii contradictorii în critica de specialitate (sau tocmai de aceea): este vorba despre debutul în filmul de lung metraj al regizorului Tudor Giurgiu cu filmul Legături bolnăvicioase. Încă prin titlul ales, una dintre intențiile declarate ale realizatorilor (mă gândesc, în afara regizorului-coscenarist, și  la scenarista Cecilia Ștefănescu, al cărei roman cu titlu omonim a constituit punctul de plecare al filmului, dar și la Răzvan Rădulescu, inclus printre dialoghiștii scenariului) este aceea de a contraria, de a evada din tiparele obișnuinței, atât prin tema propusă, cât și prin modul de tratare cinematografică a unui subiect insolit în contextul cinematografiei naționale (dar sincron cu creații de vârf ale cinematografului mondial de azi, sau chiar de ieri). Acțiunea filmului Legături bolnăvicioase este centrată pe povestea de dragoste care se naște pe nesimțite între două bune prietene, studente, Alexandra și Cristina, două colege atrase în mrejele unei paralizante relații sentimentale. Regizorul Tudor Giurgiu a tratat această primă fațetă a subiectului cu remarcabilă discreție, păstrând relația celor două personaje feminine într-o zonă deloc bolnăvicioasă, de candoare și puritate sufletească, până și cele două eroine fiind surprinse, parcă, ele însele, de traseul afectiv al transformării frumoasei lor prietenii într-o poveste de iubire.  Sunt câteva secvențe remarcabile în film (unele chiar cu fior romantic), pe parcursul acestei progresii sentimentale, printre acestea înscriindu-se și aceea a secvenței campestre, în care Cristina dorește să vadă sânii iubitei sale sub clar de lună. „Legătura” celor două fete nu pare deloc bolnăvicioasă, se înfățișează pe ecran ca o aproape firească poveste de viață, dar ea are și un „sfârșit”, relația celor două prietene-iubite se destramă, una dintre fete simte pericolele virtuale (morale, sociale) ale acestei legături și refuză să mai participe la „jocul” inițiat pe nesimțite. Dar aceaasta după un atractiv și nuanțat „joc al dragostei și întâmplării”, datorat, în mare măsură și celor două interprete principale, Ioana Barbu (atunci proaspătă absolventă a U.N.A.T.C.) în rolul Alexandrei, un personaj care exercită un farmec aparte, tânăra eroină fiind o ființă sensibilă și delicată, așa cum povestea de dragoste o cerea, aventura sentimentală pe care o trăiește, cu toate confuziile produse, nu-i modifică esențial funciara sa curățenie sufletească, și Maria Popistașu (cu un film englez de succes la activ, Sex Traffic) în rolul Cristinei, o ființă diametral opusă din punct de vedere temperamental, căreia interpreta îi conferă autoritate, siguranță, dar nu-i răpește feminitatea, capacitățile de seducție. O a doua fațetă a filmului este mai inabil tratată de realizatori, narațiunea cinematografică include și un episod – prin forța lucrurilor – bolnăvicios, o iubire incestuoasă între Cristina și fratele ei, Sandu (cu o reală vedetă în rol, actorul și muzicianul Tudor Chirilă, o prezență mai mult decât agreabilă și pe ecran, nu numai în „Vama Veche”). Autorii – în programul de sală de la premieră – lasă să se înțeleagă că o asemenea legătură este doar insinuată, dar filmul propriu-zis este de altă părere, iar spectatorii (ca și critica de premieră) n-au putut privi cu seninătate această fațetă a intrigii. Mai joacă în film Cătălina Murgea (gazda Alexandrei, doamna Beneș, o compoziție savuroasă), Mircea Diaconu și Virginia Mirea (părinții Alexandrei, obișnuiți cu „viața la țară”), Tora Vasilescu și Valentin Piopescu (părinții Cristinei,  cu rol decorativ în conflict) și Mihaela Rădulescu (șefa lui Sandu)...      

autor: Călin Căliman