site în construcție
  • Ioan Cărmăzan, după o destul de lungă absență...

    Ioan Cărmăzan, după o destul de lungă absență...

    Trecuseră 12 ani de la premiera anterioară când regizorul Ioan Cărmăzan a lansat pe piață, în martie 2004, un nou lung metraj, Raport despre starea națiunii. Titlul este împrumutat din titlul unei emisiuni TV din film, „Raport despre starea națiunii”, ai cărei protagoniști, doi tineri reporteri, Horațiu și Cerasela (interpretați de Emil Hoștină și Irina Dinescu, aceasta din urmă, fiica reputatului poet,  la ora unui convingător debut), sunt și personajele centrale ale narațiunii cinematografice. Primul plan narativ se axează, din mers, pe o temă foarte „la ordinea zilei” (în zilele de turnare ale filmului, și nu numai), este vorba despre tragedia traficului de copii sau, de la un moment dat, a traficului cu organe de copii. Cei doi reporteri încearcă să descifreze un caz medical controversat, petrecut cu mai mulți ani în urmă (un tată, interpretat de Remus Mărgineanu, află, la un  spital, că soția – în rol: Lucia Mureșan –, după o naștere, trăiește, dar copilul lor, fără probleme la naștere, a decedat), reporterii  au de înfruntat opozițiile unui personaj imposibil (jucat, în termeni magistrali, de Valentin Teodosiu), dau de urma unor personaje care ar fi putut dezlega misterul, dar respectivele personaje – un arhivar (Rudy Rosenfeld), câțiva foști securiști sau cunoscători ai cazului (Nicolae Praida, Viorel Comănici) – dispar, ca prin minune, la „ora adevărului”. Mai trec prin film, lăsând, totuși, urme durabile, Anda Caropol, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucăreanu...De fapt, filmul se desfășoară pe două planuri, care se interferează, dialoghează, se întrepătrund. Un plan este acela al celor doi publiciști care investighează diferite medii ale societății contemporane, în căutarea unor subiecte nevralgice ale „lumii de tranziție” (prostituția, hoția, traficul de copii, sărăcia, destinul securiștilor). Pe de altă poarte, secvențele care urmează să apară în respectiva emisiune TV – secvențe în alb-negru – alcătuiesc un al doilea plan al tramei, propun personaje insolite, cu puncte de vedere personale, percutante, desprinse întru câtva de planul narativ propriu-zis. În acest plan paralel al filmului apar și peresonaje reale (cu poveștile lor de viață reale), cum ar fi, de pildă, poetul Paul Daian – ale cărui picante povești de viață primesc aplauzele publicului –, ficțiunea confundându-se în asemenea momente cu realitatea, chiar dacă post-genericul filmului ne avertizează, conform schemei garantate, că „orice asemănare cu realitatea...”. Regizorul Ioan Cărmăzan a descoperit, printre aceste personaje-semn ale unei lumi debusolate, tipuri de mare impetuozitate, printre care „omul care s-a săturat de România” (între timp au apărut mai mulți), iar din lumea ospiciilor a găsit un „Eminescu” supărat foc pe Caragiale, pentru blasfemiile sale, sau un „reparator” al istoriei și mitului, convins că Meșterul Manole a zidit-o pe Ana pentru că femeia lui îl înșela cu domnitorul. În filmografia regizorului s-a înscris, apoi, lung metrajul Lotus (cu premiera în decembrie 2004), un film scris de regizor împreună cu Constantin Popescu și filmat de Mihai Mălaimare jr. Dar filmul este destul de ezitant, fără un accent principal, având, deopotrivă, accente dramatice (câțiva vagabonzi încearcă să violeze o tânără, în apărarea căreia sare un tânăr necunoscut), accente poetice  (infiriparea unei idile) și elemente de policier  (dispariția băiatului și anchetarea cazului), toate acestea în timp ce regizorul mărturisește că a tratat acest film în stil de western. Printre interpreți, Imola Kézdi, Mitică Popescu, Radu Gheorghe, Nicodim Ungureanu, Elias Ferkin, Răzvan Vasilescu, Alexandru Drăgoi, Alexandra Velniciuc, Violeta Totir, Cătălin Saizescu. Margo (2006) este o a treia premieră a regizorului Ioan Cărmăzan din primul deceniu al veacului XXI, un film pornit de la un scenariu semnat de regizor împreună cu George Dogaru. Nici acest film nu se înscrie, însă, printre valorile de vârf ale cineastului, chiar dacă personajul titular are parte de o interpretă expresivă,  Cristina Cioran, și chiar dacă povestea de viață a eroinei este derulată cu o remarcabilă discreție sufletească: avem de a face cu un destin dramatic (un tată vitreg o forțează pe Margo să se prostitueze), la capătul „tunelului existențial” al eroinei ivindu-se, însă, o luminiță. Mai joacă în acest film Marius Florea Vizante, Anca Sigartău, Aura Călărașu-Hasnaș și o suită de actori mari, în roluri „de trecere”: Alexandrina Halic, Eugenia Bosânceanu, Constantin Drăgănescu, Anda Caropol, Margareta Pogonat, Valentin Uritescu, Maia Morgenstern, Vladimir Găitan. Director de imagine, aici, Liviu Marghidan. Au existat încă două premiere ale regizorului Ioan Cărmăzan, elaborate cam grăbit,  în acest deceniu: filmul O secundă de viață (cu premiera în aprilie 2009) , scris de Lucian Dan Teodorovici și filmat de Marius Ivașcu,  un intermezzo (cel puțin în intenție) filosofic, cu Maia Morgenstern, Costel Cașcaval, Cristian Iacob, Constantin Drăgănescu, Valentin Uritescu, Cornel Palade, Andrei Pandele în distribuție, și filmul Oul de cuc (decembrie 2010), pe un scenariu de Titi Popescu, care a scenarizat, practic, romanul „Fuga” de Rodica Ojog-Brașoveanu. Printre protagoniști: Andi Vasluianu, Bogdan Dumitrache, Gabriel Spahiu, George Alexandru, Rudy Rosenfeld. Director de imagine: Marian Stanciu.  

    autor: Călin Căliman
Articole Toate articolele
Despre noi
Istoria Filmului Românesc este un proiect al Asociaţiei Kinofest.
Acest site este în acest moment in varianta beta, urmând a fi dezvoltat.
Pe site sunt şi articole audio, în prezent sunt  20, la IFR: 1897-1916 şi 1917-1930.

Manager proiect: Valentin Partenie