Alți regizori și alte filme din deceniul 8 (III)

Regizorul Lucian Bratu, fără a-și reedita succesele din deceniul anterior, a realizat, întâi,  două filme de actualitate consacrate unei actrițe, Margareta Pogonat (protagonistă în ambele). Primul, Drum în penumbră (august 1972), s-a bazat pe un scenariu al scriitorului Petru Popescu (care, după 1978 s-a stabilit în S.U.A., unde și-a continuat cariera cinematografică, nu numai ca scenarist ci și ca regizor), în care este vorba despre povestea unei femei între două vârste care încearcă să-și refacă viața prin iubire. Partenerul Margaretei Pogonat este Cornel Coman, mai joacă în film Ileana Stana Ionescu, Ioana Ciomârtan, Octavian Cotescu, Carmen Galin, Aurel Giurumia, Iulian Vișa (acesta din urmă protagonistul unui atașant „film în film” dinspre final). Al doilea film a fost Orașul văzut de sus, (noiembrie 1975), portretul unei primărițe active și devotate, în care Margareta Pogonat are ca parteneri pe Ilarion Ciobanu și George Constantin.  Către sfârșitul deceniului, Lucian Bratu a realizat un alt film atașant, Mireasa din tren (mai 1980), pe un scenariu de D.R.Popescu, o poveste de iubire ai cărei protagoniști sunt interpretați de Aurora Leonte și Gheorghe Visu. Pentru regizoarea Elisabeta Bostan perioada noastră de referință a însemnat o confirmare și o consacrare, întâi prin două filme foarte bine primite de micii spectatori (și nu numai de ei), Veronica (aprilie 1973) și Veronica se întoarce (decembrie 1973), primele musical-uri românești, cu micuța Lulu Mihăescu drept protagonistă, dar și cu mulți actori în roluri atractive, Margareta Pâslaru (cu ochelari de educatoare sau cu veșmânt de zână), Dem Rădulescu (cu bonetă de bucătar sau cu mustăți și apucături de motan), Vasilica Tastaman (o vulpe păcălită), George Mihăiță (pe post de șoricel poznaș) sau Angela Moldovan (pe post de Angela Moldovan). Până la sfârșitul deceniului, regizoarea a mai realizat o comedie muzical-coregrafică de succes, filmul Ma-ma (noiembrie 1977), o adaptare liberă a basmului „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă, cu actori români și ruși deopotrivă: Ludmila Gurcenko (Capra), Florian Pitiș (Papagalul), Mihail Boiarski (Lupul), George Mihăiță (Măgarul), Violeta Andrei (Rândunica-mamă), Oleg Popov (Ursul), Paula Rădulescu (Iepuroaica), Vasile Mentzel (Iepurele) și micuța Lulu Mihăescu (Iedul 3). Regizorul Dinu Cocea, ieșit din experiența prelungită a filmelor cu haiduci, a realizat, întâi, Parașutiștii  (iulie 1973), un film al curajului în profesie și al lipsei de curaj în viața personală, cu Florin Piersic și Dana Comnea, apoi Stejar, extremă urgență (august 1974), încă un film dedicat de cineaști zilelor de august 1944 (chiar la 30 de ani după evenimentele evocate), cu Constantin Diplan, Irina Petrescu, Ion Caramitru, Amza Pellea, Mihai Pălădescu. În continuare, regizorul Dinu Cocea a realizat filmul de actualitate bazat pe o anchetă judiciară, Instanța amână pronunțarea  (iunie 1976), cu Ion Caramitru, Radu Beligan, Valeria Seciu, George Motoi, Tanți Cocea în distribuție, și filmul-portret Ecaterina Teodoroiu (decembrie 1978), cu Stela Furcovici în rolul titular, însoțită de Ion Lupu, Mihai Mereuță, Ion Caramitru, Cornel Coman...A continuat să se afirme în lung metrajul de ficțiune și documentaristul Virgil Calotescu, întâi cu filmul Dragostea începe vineri (iulie 1973), pe un scenariu (plăcut) al lui Francisc Munteanu și cu Adina Popescu, Toma Caragiu, Margareta Pogonat, Sergiu Nicolaescu, Vasilica Tastaman, Peter Paulhoffer în distribuție. Pe urmă, Virgil Calotescu a ieșit pe piață cu filmul Trei scrisori secrete (aprilie 1974), în care jucau Cornel Coman, Mircea Albulescu, Nucu Păunescu, Violeta Andrei, au urmat Mastodontul  (octombrie 1975), în care apăreau Toma Caragiu, Gheorghe Dinică, Liviu Ciulei, Olga Tudorache, Jean Constantin, ecranizarea Ultima noapte a singurătății (octombrie 1976), după romanul lui Ion Brad „Descoperirea familiei”, cu Mircea Albulescu, Stela Popescu, Silviu Stănculescu, Dorina Lazăr, Vasile Nițulescu, policier-ul Acțiunea „Autobuzul” (ianuarie 1978), cu Gheorghe Dinică, Irina Petrescu, Mircea Albulescu, Ion Dichiseanu, Drumuri în cumpănă (ianuarie 1979), o continuare, de fapt, a filmului Ultima noapte a singurătății, filmul de război Ultima frontieră a morții (august 1979), în care jucau Mariana Mihuț, Ion Dichiseanu, Emanoil Petruț, Zoltan Vadász, Florin Piersic, și un alt policier, Rețeaua S (iunie 1980), cu Radu Beligan, Gheorghe Dinică, George Motoi, Florin Piersic, Cezara Dafinescu. Dintre debuturile deceniului, ar mai fi de menționat acela al regizorului Doru Năstase care, după ani mulți de „asistență” la Buftea, a realizat filmul Pe aici nu se trece (mai 1975), inspirat de evenimente reale ale primului război mondial, și apoi filmul istoric de anvergură Vlad Țepeș (ianuarie 1979), cu Ștefan Sileanu în rolul titular și Drumul oaselor (mai 1980) cu Florin Piersic în rolul lui Mărgelatu. Firește, în ultimele trei capitole consacrate altor regizori și altor filme din deceniul 8 n-am vorbit despre toate creațiile cinematografice ale perioadei, unul dintre cele mai faste și mai bogate decenii din întreaga istorie a filmului românesc. Unora dintre filmele rămase pe dinafară, și regizorilor lor, le vom consacra capitole aparte. Din repertoriul autohton al deceniului au mai făcut parte, însă, multe alte filme precum Cântecele mării de Francisc Munteanu  (ianuarie 1971), Pentru că se iubesc de Mihai Iacob (martie 1972), Sfânta Tereza și diavolii de Francisc Munteanu (septembrie 1972), Săgeata căpitanului Ion de Aurel Miheles (noiembrie 1972), Ceața de Vladimir Popescu Doreanu (mai 1973), Aventurile lui Babușcă de Gheorghe Naghi (iunie 1973), De bună voie și nesilit de nimeni de Maria Callas-Dinescu (mai 1974), Evadarea de Ștefan Traian Roman (august 1975), Elixirul tinereții de Gheorghe Naghi (septembrie 1975), Cercul magic de David Reu (decembrie 1975), Alarmă în deltă de Gheorghe Naghi (ianuarie 1976), Singurătatea florilor de Mihai Constantinescu (februarie 1976), Premiera de Mihai Constantinescu (noiembrie 1976), Bunicul și doi delincvenți minori de Maria Callas-Dinescu (noiembrie 1976), Serenadă pentru etajul XII de Carol Corfanta (decembrie 1976), Misterul lui Herodot de Geta Doina Tarnavschi (aprilie 1977), Oaspeți de seară de Gheorghe Turcu (aprilie 1977), Fair-Play de Alexandru Danciu Satmari (noiembrie 1977), Roșcovanul de Francisc Munteanu (decembrie 1977), Melodii, melodii de Francisc Munteanu (iulie 1978), Avaria de Ștefan Traian Roman (august 1978), Din nou împreună de George Cornea (decembrie 1978), Expresul de Buftea de Haralambie Boroș (martie 1979), Ciocolată cu alune de Gheorghe Naghi (aprilie 1979), Jachetele galbene de Dan Mironescu (septembrie 1979), Ora zero de Nicolae Corjos (octombrie 1979), Cine mă strigă? de  Letiția Popa (ianuarie 1980), Rug și flacără de Adrian Petringenaru (ianuarie 1980), Singur printre prieteni de Cornel Todea (martie 1980), Al treilea salt mortal de Al G. Croitoru (iulie 1980), Zbor planat de Lucian Mardare (septembrie 1980), Dumbrava minunată de Gheorghe Naghi (septembrie 1980), Porțile dimineții de Radu Gurău (noiembrie 1980), Cântec pentru fiul meu de Constantin Dicu (decembrie 1980)...

autor: Călin Căliman