site în construcție
  • Răsună valea

    Răsună valea (1949)

    Dramă, Aventură
    Regia: Paul Călinescu
    Scenariu: Mircea Ștefănescu
    Actori principali: Geo Barton, Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Angela Chiuaru, Eugenia Popovici, Puiu Holubei, Ion Talianu, Maria Voluntaru, Iarodara Nigrim, Ernest Maftei
    Imagine: Wilfried Ott
    Muzica: Marcel Breslasu, Ion Vasilescu
    Scenografie: Ștefan Norris
    Montaj: Lucia Anton, Lucreția Drocan
    Sunet: Victor Cantuniari, Gheorghe Mărăi
    Costume: Ștefan Norris
    Anul aparitiei: 1949
    Performanța specială a acestui film era aceea că, pentru prima oară, actorii părăseau platourile și scena, venind să filmeze pe un șantier, în vârful munților, printre stânci, buldozere și explozii adevărate, și – tot pentru prima dată – muncitorii și brigadierii de pe un șantier național  deveneau interpreți de film, jucându-și propriul rol, alături de actorii profesioniști. Prin forța lucrurilor, șantierul devenea atunci, nu numai în acest film, personaj central al  istoriilor cinematografice, iar primul șantier al noii cinematografii românești, cel din Răsună valea, era acela al construirii liniei ferate de la Bumbești la Livezeni. Tipologia filmului este marcată evident de spiritul timpului. Pe de o parte sunt brigadierii, entuziaști, inimoși (Petre, Radu, Sanda, Ileana), care scandează, voioși, „n-am venit ca să privim/am venit ca să muncim!”, mută munții din loc, sparg normele, cuceresc drapelul muncii, cântă de zor marșul (scris de poetul Marcel Breslașu) cu „Crește calea, crește calea, de la Bumbești la Livezeni”... Nu lipsesc din tabloul tipologic inginerul „de tip nou” față în față cu inginerul „de tip vechi”, minerul cu lămpașul (care vine din subteran să-și înlocuiască fratele ucis de sabotori), și opozanții elanului general, printre care băiatul de bani gata (Niki Goguleanu, devenit ținta satirică a colectivului și eroul „gazetei de perete”), sau dușmanul de clasă, gata să aprindă fitilul criminal. Nu are niciun rost să insistăm asupra naivităților și perversităților intrigii, conflictului și deznodământului, ele vorbesc, explicit, despre timpul în care se petrece acțiunea peliculei și despre timpul în care s-a realizat actul creator, multe dintre ele fiind impuse de cenzura vremii, după cum o mărturisește peste ani, cu exemple concrete, scenaristul, nimeni altul decât dramaturgul Mircea Ștefănescu.-Călin Căliman
    Productie:
    Romfilm
    Festivaluri:
     Diploma de onoare la Festivalul Internațional de la Karlovy Vary 1950
Articole Toate articolele
Despre noi
Istoria Filmului Românesc este un proiect al Asociaţiei Kinofest.
Acest site este în acest moment in varianta beta, urmând a fi dezvoltat.
Pe site sunt şi articole audio, în prezent sunt  20, la IFR: 1897-1916 şi 1917-1930.

Manager proiect: Valentin Partenie