Înșir'te mărgărite (1911)
Aventură, Comedie
Regia: Grigore Brezeanu, Aristide Demetriade
Scenariu: Victor Eftimiu
Actori principali: Aristide Demetriade, Zaharia Bârsan, Ghiță Nicolescu Baterie, Eleonora Mihăilescu, Ecaterina Zimniceanu, Maria Filotti
Imagine: Victor De Bon
Anul aparitiei: 1911
Înșir'te mărgărite este un film mut realizat în 1911 după piesa lui Victor Eftimiu. Filmul s-a pierdut.
Sinopsis:
Șase secvențe cinematografice menite să întregească acțiunea scenică a poemului dramatic omonim de Victor Eftimiu, prezentat la Teatrul Național București. Filmările au fost executate în octombrie 1911, la cererea Teatrului Național din București de către firma Pathé (București), care a asigurat contra cost și condițiile de proiecție în sală.- Bujor T. Râpeanu (”Filmat în România”, 2004, Ed. Fundației Pro)
Primul tur de manivelă pe data de 18 octombrie 1911.
Locuri de filmare în Bucureşti, Parcul Expoziţiei cu Palatul Artelor si cişmeaua Cantacuzino, la Băneasa şi pădurea de la Otopeni.
La data de 4 noiembrie, copia nu era gata, se amână premiera pentru 3 noiembrie.
Premiera: 7 noiembrie 1911, Teatrul Naţional, în cadrul reluării piesei lui Victor Eftimiu.
Filmul s-a pierdut.
Înşir’te mărgărite, inclus în spectacolul teatral cu piesa omonimă a dramaturgului Victor Eftimiu pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în stagiunea 1911-1912 (premiera cinematografică a avut loc în spectacolul din seara zilei de 7 noiembrie 1911).
Pe afişul Teatrului Naţional, cele şase „proiecţiuni electrice” erau anunţate astfel: 1. Răpirea Ilenei Cosânzenei de către Smeul Smeilor. 2. Goana după Smeu. 3. Sosirea Smeului la ruinele sale, unde se ascunde Ileana. 4. Făt-Frumos la fântână. 5.Sosirea lui Făt-Frumos la curtea lui Alb-Împărat. 6. Lupta dintre Smeu şi Făt-Frumos.
Reacţiile presei au fost contradictorii, mergând de la elogii entuziaste (vorbindu-se despre „minunate vederi după natură, potrivite acţiunii şi personajelor basmului” – cum se scria în "Adevărul" sau considerându-se că „am asistat la o inovaţie foarte originală care a contribuit la efectul artistic al poemului şi care a plăcut foarte mult publicului: prin proiecţiuni electrice s-au reconstituit pertea de pură evocare a poemului, scenele povestite care se petrec în afară de rampă” – cum se scria în „Minerva” până la respingeri brutale („E nedemn şi penibil ca în acelaşi timp să auzi versuri româneşti frumoase (...) pe o scenă splendidă şi să vezi desfăşurându-se un film săltăreţ ignobil, demn de o grădină de mahala, sub pretext că se fac puneri în scenă ... à la Reinhardt; chipul cum s-a reluat Înşir-te mărgărite anul acesta constituie o nedemnitate” – se scria în „Universul”). Oricum ar fi fost privit în epocă, cinematograful românesc reclamă performanţe superioare. - Călin Căliman
Minunate vederi din natură, potrivite acţunii şi personajele basmului (...) Au fost nu numai un farmec pentru ochi, dar şi o completare a iluziunii basmului (...) Experimentul acesta va sluji (...) unor îndrumări preţioase.- Emil Fagure ( Adevărul, 9 nov. 1911)
Am asistat la o inovaţie foarte originală care a contribuit la efectul artistic al poemului şi care a plăcut foarte mult publicului: prin proiecţuni electrice s-au reconstituit partea de pură evocare a poemului, scenele povestite care se petrec în afară de rampă. Poiecţunile foarte artistice inspirate din motive româneşti se îmbină de minune cu textul şi complectează fondul piesei. D. Karnabatt ( Minerva, 9 nov. 1911)
Producatori:
Iancu Bacalbașa
Societatea actorilor Teatrului Național din București
Productie:
Casa de Producție: Pathé
’’Intre... citeste tot
Acest site este în acest moment in varianta beta, urmând a fi dezvoltat.
Pe site sunt şi articole audio, în prezent sunt 20, la IFR: 1897-1916 şi 1917-1930.
Manager proiect: Valentin Partenie