site în construcție
  • "Pe răspunderea mea" la temperaturi înalte
    La premiera filmului "Pe răspunderea mea" care a avut loc la cinematograful Scala (Republica) în luna iulie 1956, la terminarea spectacolului toţi spectatorii au părăsit sala..."lac de apă" şi asta nu datorită emoţiei. Direcţia cinematografului găsise cu cale să facă probe de încălzire centrală în orele de spectacol, în plină vară şi chiar în ziua premierei.- Paul Călinescu - Proiecţii în timp,1982, pag.160
  • "Toamna în Delta Dunării" primul film românesc în culori
    Filmul documentar "Toamna în Delta Dunării" din anul 1951, regizat de Paul Călinescu a fost primul film românesc în culori. Din echipa filmului au mai făcut parte: operatorul ceh Bohumil Vich, asistent imagine Melnic şi regizorul secund Camelia Cojan.
  • "România" de Paul Călinescu, primul film românesc televizat
    Filmul documentar "România" de Paul Călinescu, a fost primul film românesc transmis de o televiziune din Londra în 1937.
  • “Diabolicul regizor” “Diabolicul regizor”
    Un portret răutăcios făcut regizorului Grigore Brezeanu de dramaturgul Alexandru Kirițescu.

    Amintind de perioada când “diabolicul regizor”, în vârstă de numai 20  lucra  la filmul “Independenţa României” (1912, primăvara) şi visa să deschidă în Bucureşti un cinematograf “Hight Life”, dramaturgul Al. Kiriţescu scria:…”Când intra într-un local urangutanul pitic, cu degete scânteietoare de inele, cu brăţări la fiecare mână, cu breloace şi lanţuri legănându-se pe burtă, târând după el o ceată de paraziţi cu gâtlejurile întărâtate şi de femei galante bâjbâind, ca nişte cai de bric, egrete şi panaşe… patronul se frângea până la pământ.
  • Proiecţii  la Teatrul Hugo cu Cinematographul Lumière Proiecţii la Teatrul Hugo cu Cinematographul Lumière
    Sâmbătă 7 iulie 1896, la 40 de zile de la prima proiecţie din Bucureşti care a avut loc la 27 mai 1986 în vitrina ziarului de limbă franceză L’Indépendance Roumaine”, au loc la Teatrul Hugo noi proiecţii cu Cinematographul Lumière.
  • Dâmboviţă, apă dulce, filmul romanesc care nu a trecut de cenzură Dâmboviţă, apă dulce, filmul romanesc care nu a trecut de cenzură
    În anul 1926, tânărul ziarist Marcel Blossoms, redactor la ziarul Rampa şi la revista Cinema, unde semna cronica cinematografică, dorind să treacă de la vorbe la fapte, scrie secenariul unui film documentar, de vreo şase sute de metri lungime, intitulat Dâmboviţă, apă dulce. Cumpărând apoi din modestul lui salariu, câte o cutie de douăzeci şi cinci metri film negativ , sau resturi de peliculă de la laboratorul operatorului Vasile Gociu, s-a înarmat cu un aparat de luat vederi de amator, cu casete de câte cinsprezece metri şi a pornit să înfătişeze, crud, fără înconjur, contrastele ţipătoare ale Capitalei.
  • Primele demonstraţii de cinematograf la Bucureşti Primele demonstraţii de cinematograf la Bucureşti
    Primele demonstraţii de cinematograf la Bucureşti au fost oferite gratuit trecătorilor indiferenţi la vitrina ziarului de limbă franceză „L’Indépendance Roumaine” şi, mai târziu, pe faţada casei Török din Piaţa Teatrului Naţional, unde, printre reclame luminoase, se intercalau primele filme scurte ale fraţilor Lumière, reperezentând intrarea senzaţională a unui tren în gară sau aventurile gradinarului stropit.
  •  Ciuleandra (Verklungene Träume) (1930) Ciuleandra (Verklungene Träume) (1930)
    Ciuleandra este primul film sonor în care se vorbeşte româneste.
    Realizat în două versiuni: germană şi română.
    Filmul a avut şi o carieră internaţională fiind difuzat în Germania şi Statele Unite în 1930.
     
  •  “Baia Centrală” din Bucureşti “Baia Centrală” din Bucureşti
     
    În 1924 în subsolul de la “Baia Centrală” din str. Biserica Enei din Bucureşti se afla laboratorul cinematografic a lui Vasile Gociu.
  • Primul rol într-un film pentru Alexandru Giugaru Primul rol într-un film pentru Alexandru Giugaru
    Alexandru Giugaru apare pentru prima oară pe ecran în filmul Legenda celor două cruci (1925), regizor Eftimie Vasilescu, în grupul din mijloc oferind pâine şi sare.
  • Cinematograful Viitorului Cinematograful Viitorului
    În paginile revistei Ecoul Teatral şi Cinematografic din 16-23 ianuarie 1927, Brăila, am găsit un articol depre Cinematograful Viitorului văzut de un redactor al acelor vremuri. Articolul este pitoresc şi plin de naivităţi dar autorul acestuia a făcut şi unele previziuni adevărate. Îl reproducem mai jos.
  •  Case de film in Bucureşti in anul 1941 Case de film in Bucureşti in anul 1941
    În Bucureşti în anul 1941 erau 11 distribuitori de film.
Articole Toate articolele
Despre noi
Istoria Filmului Românesc este un proiect al Asociaţiei Kinofest.
Acest site este în acest moment in varianta beta, urmând a fi dezvoltat.
Pe site sunt şi articole audio, în prezent sunt  20, la IFR: 1897-1916 şi 1917-1930.

Manager proiect: Valentin Partenie