Radu Jude și Toată lumea din familia noastră

Filmul derulează povestea tristă a unui tată dintr-o familie despărțită care vrea să petreacă împreună cu fetița lui, rămasă în custodia fostei soții, o vacanță de vis la mare, dar cei doi sunt victimele unor relații de familie încordate, foarte tensionate. Chiar dacă filmul are , să-i zicem, un „final deschis”, el rămâne o dramă, tratată de regizor, însă, cu  mult umor, cu ingrediente comice menite a potența, prin contrast, dramatismul situațiilor de viață prin care trec personajele angrenate în conflict. Disoluția relațiilor familiale  este o temă care l-a preocupat pe regizor încă de la primele sale scurt metraje (mă gândesc la un film precum Alexandra), dar în acest film regizorul  recurge la soluții cinematografice de mare originalitate, reușind o adevărată performanță, aceea de a ne introduce, practic, în familia de pe ecran, de a ne transforma din martori ai unor întâmplări dramatice în participanți direcți la conflictul familial declanșat pe ecran, fără a ne plasa într-o „tabără” sau alta, lăsându-ne libertatea să apreciem singuri cine are dreptate în înfruntarea uneori dură dintre protagoniștii conflictului.  În rolul lui Marius, tatăl aflat în centrul intrigii, îl aflăm pe Șerban Pavlu, un actor distribuit, practic, în primul rol de anvergură, căruia îi conferă mult  firesc și substanță, fosta lui soție, Otilia, este Mihaela Sîrbu, actrița lansată de Lucian Georgescu în Tatăl fantomă, la rându-i convingătoare în acțiunile sale (distinsă, de altfel, cu Premiul UCIN de interpretare, pentru ambele roluri), adevărata revelație a filmului fiind, însă, micuța Sofia Nicolaescu în rolul Sofiei, fetița disputată de cei doi părinți (distinsă, și ea, cu Premiul UCIN pentru rol secundar feminin),  distribuția este dotată și cu câțiva „monștri sacri” precum  Stela Popescu și Alexandru Arșinel (părinții lui Marius), Tamara Buciuceanu (mama Otiliei), mai joacă în film Gabriel Spahiu (noul partener de viață al Otiliei), Andreea Boșneag (fiica farmacistei), Marian Bratu (care a jucat și în Lampa cu căciulă). Imaginea limpede și expresivă a filmului aparține directorului de imagine Andrei Butică, un colaborator eficient al regizorului, îndeosebi în secvențele tensionate ale filmului, interioare sau exterioare. Dincolo de titlul ironic al filmului, Radu Jude, cu colaboratorii săi apropiați, ne-a oferit, așadar, un film realist și adevărat despre viața noastră cea de toate zilele, o tragi-comedie care îl plasează – după documentare din anii începuturilor precum Lampa cu căciulă și Alexandra, după lung metrajul de debut Cea mai fericită fată din lume, și înaintea scurt metrajelor de mai târziu, printre care O umbră de nor sau Trece și prin perete, și înaintea capodoperei Aferim! – în primele rânduri ale noului cinema românesc, curent filmic afirmat cu vigoare, decisiv, în primul deceniu al noului mileniu.

autor: Călin Căliman