Filmele din Transilvania

În Transilvania, aflată până în 1918 sub dominaţie habsburgică, şi îndeosebi la Cluj, producţia cinematografică s-a dezvoltat în condiţii aparte. Atât  din punct de vedere cantitativ cât şi din perspectiva condiţiilor tehnice avute la îndemână, producţia cinematografică a fost net superioară celei din Vechiul Regat, chiar dacă nivelul artistic al peliculelor realizate între anii 1913 şi 1920, de pildă, n-a atins decât rareori cote de vârf.
Un pionier – deopotrivă – al cinematografului din Ungaria şi România, în perioada amintită, a fost regizorul, producătorul, scenaristul şi actorul Janovics Jenö (cum semna el pe generice până la Marea Unire din 1918) sau Eugen Janovics (cum a apărut pe generice ulterior), născut la Ungvar, în 1872, şi mort la Cluj în februarie 1946.
Numele său a figurat, în al doilea deceniu al veacului XX, pe genericul a peste 60 de lung metraje de ficţiune, produse de firmele sale „Proja”, „Corvin” şi „Transsylvania”, dintre care 32 sunt semnate de el ca regizor. În studiourile sale din Cluj  au lucrat regizori precum Garas Márton, Mihály Kertesz (viitorul regizor american Michael Curtiz), Sándor Korda (viitorul regizor anglo-american Alexander Korda), Mihály Fekete.
Ca scenarist şi co-producător (în colaborare cu „Pathé Frères”), Janovics Jenö a contribuit la realizarea filmului-reper pentru începuturile filmului transilvan, Mânzul Şarg, în regia lui  Felix Vanhyl, o dramă populară, a cărei acţiune se petrece într-un sat din pustă, prezentată – în premieră absolută – la Paris, în decembrie 1913, apoi la Budapesta (17 ianuarie 1914), la Cluj (28 ianuarie 1914) şi la Bucureşti (7 martie 1914), unde a avut un „slogan” publicitar de tipul „martiriul unui român din Ardeal”.
Ca regizor, Janovics Jenö a realizat, începând din 1915, filme precum vodevilul Şiretenie de fată, comedia din viaţa actorilor Liliomfi (după o piesă de Ede Szigligetti, cu filmări la Cluj, Gherla şi Feneş), drama Inimi zbuciumate, comedia sentimentală Fata nababului din Dolova (în colaborare cu Sándor Korda), drama Sunt nevinovat, povestea sentimentală Excelenţa sa deţinută, o altă dramă, în care juca şi rolul principal, Taina spovedaniei, alte şi alte filme – cum am spus, 32! – în care a lansat şi o mare actriţă, pe Lili Poór, pentru ca, în 1920, devenit Eugen Janovics, să realizeze filmul Din grozăviile lumii, multă vreme considerat singurul film transilvan păstrat peste decenii din perioada respectivă (între timp au mai fost găsite şi alte filme sau fragmente de filme, considerate pierdute,  din epoca respectivă).
Filmul Din grozăviile lumii – cu un scenariu de prof. Constantin Levaditti şi Eugen Gyulai –, anunţat, în epocă, drept o „tragedie cinematografică”, era, de fapt, un documentar romanţat de educaţie sanitară, cu un subiect nu tocmai ... romantic, fiindcă soţul unei renumite cântăreţe de operă – în cele două roluri fiind Mihaly Fekete şi Lili Poór – se îmbolnăveşte de lues din pricina unei nefericite relaţii extraconjugale.
În 1920, Eugen Janovics realizase şi metrajul mediu Cele două orfeline, după piesa cu titlu omonim de Adolphe d’Ennery şi Eugène Cormon, mama celor două „orfeline” fiind Lili Poór.
Ce filme a realizat la Cluj, în al doilea deceniu al veacului trecut, viitorul regizor american Michael Curtiz?
În 1915, Mihály Kertesz a prezentat în premieră filmul Bánk Bán, după o dramă de Jöszef Katona, scenarizată de Jenö Janovics, după ce filmase, la Cluj şi la Trascău, în iunie-iulie 1914, Escortata şi comedia Sugarii împrumutaţi (în ambele filme, Janovics fiind scenarist).
Cât despre Sándor Korda, el a realizat în acei ani filme precum Nopţi albe (Fedora), Poveşti despre maşina de scris (cu Jenö Janovics în distribuţie), Bancnota de un milion de lire (după romanul lui Mark Twain),Bunica sau Contele Mişka, ecranizare a unei operete de succes.
Printre filmele recuperate peste decenii de care aminteam se numără şi Bătrânul infanterist şi fiul său husarul de Mihály Fekete (despre strădaniile unui bătrân infanterist sărac de a-şi însura fiul cu...Lili Poór, fata cârciumarului din sat).


autor: Călin Căliman