Deceniul parizian al regizorului Jean Georgescu

Bucureșteanul Jean Georgescu – născut pe Calea Griviței în 1901 – o pornea, la începutul anilor ’30, pe drumurile Europei, dornic să cucerească Parisul, și descindea în orașul-lumină cu 100 de franci în buzunar și cu o cutie metalică în care avea scurt metrajul Așa e viața de Marin Iorda (în care avea un rol seducător, era simpaticul Gioni, un umil slujbaș rămas șomer, care recurge la tot felul de expediente pentru a-și astâmpăra foamea și nevoia de tutun). Oricât ar părea de ciudat, acest rol din scurt metrajul lui Marin Iorda avea să fie „pașaportul” lui Jean Georgescu de intrare în citadela filmului francez. Astfel se face că, după câteva roluri episodice,  după  căsătoria cu o fată de 18 ani, de profesie secretară și stenodactilografă, Raymonde Geneviève Beauparrain (o căsătorie care...îl va costa, cum vom vedea la timpul potrivit), el va deveni, vreme de un deceniu, un important cineast francez, scenarist și regizor. La capătul deceniului al IV-lea, când izbucnea războiul, și alții o porneau din România  spre nicăieri, el revenea acasă, realiza o capodoperă cinematografică și alte câteva filme de suflet, înfrunta ostilitățile dramatice ale unor „obsedante decenii”,  trăind, apoi, uitat, ani mulți, până în 1994, ajuns la vârsta de 93 de ani. Deceniul parizian al regizorului Jean Georgescu rămâne o perioadă fastă a experienței sale cinematografice. În anul 1933, regizorul va semna filmul de metraj mediu La miniature (Miniatura), pe un scenariu propriu – după o piesă de teatru de Georges Bernanos –,  povestea unui bătrân profesor care, mâhnit de vânzarea către americani a unei prețioase miniaturi din colecția unui celebru muzeu francez, o „fură”, numai pentru a nu fi înstrăinată. Tot în 1933, Jean Georgescu semnează scenariul filmului Ça colle de Christian-Jaque, o poveste cu Mimile, Totoche și nevasta celui dintâi (interpretați de Fernandel, Ouvrard ș Loulou Hégoboru). Personajele centrale sunt doi vecini caraghioși și copilăroși care, ca toți eroii  autentici de comedie, declanșează involuntar „dezastre”, pe care, fără ajutorul nevestelor, nu le-ar putea stăpâni. Dar cel mai important film realizat de Jean Georgescu în Franța – de data asta un lung metraj – rămâne L’heureuse aventure (Aventura fericită) din 1935, o comedie agreabilă, cu șapte călători, de diferite proveniențe sociale, care pleacă într-o excursie cu avionul în China, și – după o serie de aventuri extravagante – sunt nevoiți să revină acasă înainte de a-și atinge țelul (din pricina unor escale forțate, una...într-o pădure tropicală), pentru a-și relua zborul spre îndepărtata „țară a fericirii”.  Premiera pariziană a filmului a avut loc în 24 mai 1935. În România, filmul a fost prezentat abia după cinci ani, și după întoarcerea în țară a autorului, în 17 august 1940, la cinematograful bucureștean „Scala”, sub titlul Țara fericirii. Realizat după un scenariu de André Auberge, filmul avea în distribuție pe Tania Fedor, Randall, Alcover, Simone Deguyse, François Rozet, Carrete, Daniel Mendaille, Ginette Leclerc, Fanny Lacroix, Léda Ginelly, Orbal, Edy Debray, Bruay, Robert Ralphy, Louis Ternaul. Înainte de a se întoarce în țară, Jean Georgescu a mai realizat în studiourile pariziene metrajul mediu Les compagnons de Saint-Hubert (Amicii din Saint-Hubert), o comedie burlescă în centrul căreia se aflau doi „pierde-vară” și „încurcă-lume”, El (Dandy) și Celălalt (Orbal), angrenați în tot felul de situații hazlii – încearcă să vândă unui surd un aparat contra zgomotului, devin vânători și se sperie de un iepure, trăiesc o noapte de groază într-un han – pentru ca, în final, să se căpătuiască, să obțină niște posturi de...„colonialiști”, într-o vitrină publicitară care reconstituie un peisaj exotic, pentru a atrage doritori de călătorii peste țări și mări. În calea lor, amicii dun Saint-Hubert întâlnesc tot felul de personaje, o doamnă comodă (Mady Sycovich), un domn primitor (Louis Perdoux), o secretară spectaculoasă (Madeleine Sologne!), un bătrân (Crousdet), o femeie colerică (Colette Nancy), o portăreasă (Mercedes Barthus), un vânzător de cravate (Jean Chaduc), un patron (Raymond Robert), un director (Pitonto), un prieten al directorului (Bretigny), un vânzător de păsări (Leo David), un hangiu (Tillet). Filmul a avut premiera în România după aproape 60 de ani, în sala „Jean Georgescu” a Cinematecii Române, în 29 mai 1995.

autor: Călin Căliman