Croinica primei proiecţii de film anunţate, Bucureşti 27 mai 1896

Fragmente cronologice din articolele lui Claymoor (Mişu Văcărescu) ce semna rubrica „Carnetul high-life”-ului din ziarul L’Indépendance Roumaine.
 
 
L’Indépendance Roumaine, 23 mai 1896
“Vedeţi, voi, ce pretindeti că vă plictisiti. În foarte scurt timp Pământul se va roti în jurul Bucureştiului, care va poseda un spectacol minunat, abracadabant, care va fi primul în top, noutatea noutăţilor, întâiul între toate.
Este cinematograful, acel faimos aparat de fotografie vie, care face tot Parisul să alege la Grand Hotel. Bucureştiul va fi, timp de 45 minute, Paris. Publicul se va crede pe marile bulevarde, pentru că va vedea defilând pe dinaintea lui viaţa febrilă a Parisului, vehicule de toate felurile, pietoni, velocipete, monumente şi  magazine. În fine, el va fi transportat pe malul mării pentru a asista la o baie comună. Această nouă invenţie, datorată fraţilor Lumiere, a minunat lumea ştiinţifică iar când aparatul a fost instalat la Grand Hotel era atât de multă lume încât trebuia ţinută în frâu de gardieni.
…Cu toată bunăvoinţa mea  de a mai povesti, am promis că voi fi discret. Mai multe, în marele salon de la etajul  întâi al zialului nostru, unde cinematograful va fi prezentat în curând.”
Claymoor
 
L’Indépendance Roumaine, 25 mai 1896
“În sfârşit, a sosit! Această trufanda pe care întreg Bucureştiul se va grăbi să o deguste a sosit ieri dimineaţă. ..cinematograful îşi va face magicul, strălucitorul debut în salonul cel mare de la primul etaj al ziarului nostru. Adunarea promite să fie dintre cele mai selecte. La Paris, experientle feerice au avut loc la Grand Hotel. La Viena, evenimentul s-a petrecut pe  o stradă de pe Ring, la care au asistat Împăratul şi toţi curtenii săi, care s-au dus să vadă de mai multe ori acest fenoment al fotografiei  vivante.”
Claymoor
 
L’Indépendance Roumaine, 25 mai 1896
“Sâmbăta seara, survenind o defecţiune a luminii elctrice tocmai când să înceapă reprezentaţia, cinematograful n-a putut oferi spectacolul anunţat şi aşteptat cu nerăbdare de bucureşteni. Sărbătoarea a fost amânată pe luni. 27 ,mai. Cum incidentul s-a pentrecut în timp ce lumea lua déjà cu asalt sala noastră, n-a mai fost chip ca defecţunea şi amânarea să fie anunţate print-un afiş. Astfel,  mai bine de un ceas, toată eleganţa bucureşteană s-a perindat pe dinaintea şi în interiorul clădirii noastre, iar dezamăgirea a fost mare. Fiind vorba de o premieră direcţiunea doreşte să iasă totul perfect. De aceea a rezervat o zi în plus (duminica n.n) pentru noi probe şi pentru o nouă aranjare a sălii.”
Claymoor
 
L’Indépendance Roumaine, 27 mai 1896
“Prima reprezenţiie hight life în marele salon de la etajul întâi al ziarului nostru. Vasta încăpere care se află exact la înalţimea Dorobanţiului, a fost amenajat exact pentru această împrejurare. Parterul- impodobit elegant; pe scările ce duc la etaj a fost întins un imens covor roşu, iar salonul unde se va derula spectacolul luminous a fost împodobit peste tot cu draperii de catifea.
Claymoor
 
 
L’Indépendance Roumaine, 28 mai 1896
“Salonul era pur şi simplu plin de spectatori. În atmosfera briliantă a salonului se remarcau personalităţi de vază a Bucureştiului: dna Olga Mavrogheni,  marea doamnă a Palatului; ministrul Franţei la Bucureşti însoţit de dl  căpitan Pellerin; ataşatul militar al Franţei în România; ministrul de Extrene; ministrul Finanţelor; dn  şi dna general C. Arion; dn general Aligiu; dn şi dna N. Cesianu; dna şi dşoara A. Catargi; dn şi dna George Em. Lahovary; dn Exarcu; dna Zerlenti; drele Ghica Deleni; dna C. Paciuris; dn Charles Pherekyde; dn I. Mitilineu; dn şi dna C. Slătineanu; dn şi dna C. Sturdza; prinţul şi prinţesa Grigore Ghica; dn, dna şi dşoara Hrissovelonny; dna A. Brăiloiu; dşoara Negruzzi; dna şi dşoarele Vulturescu; dn dr. Tulbure; dn G. Beldiman; dn şi dna M. Catargi; dn şi dna general Manu; dn general I. Lahovary; dn I. Buzdugan; dn şi dna Perticari; dn Capitanovici; prinţul Brâncoveanu; dn şi dna Orăscu; dn Holban; dn şi dna Călinescu; dn A. Florescu; căpitanul S. de Ioamnididis; fraţii Vl. Şi D. Ghica; general Militineu; general Hortalsky; dn G. Lopatti; colonel Obederanu; locatent Mano, etc; “
<…>
“Doamnele în mirobolante rochii de seară, adânc decoltate, cu evantaie preţioase din pene de struţ, iar domnii în fracuri croite impecabil îşi sorb pe îndelete şampania franţuzească din pocale înalte din cristal de Baccara. Din candelabru cu abajururi de sticlă de Murano, lumina învăluie prin prisme de cristal stucaturi aurite, lambriuri din lemn de trandafir, covoare de simirna şi draperii din catifea vişinie. Singurul element care contrasteauă cu decorul luxos, luxuriant chiar este o pânză albă de cca 1,5x 2m, cât un cearceaf de pat sau o faţă de masă prinsă în deschizătura unei uşi. În spate la cca şapte metri, o cutie cu manivelă, pe trepied pe care cei mai mulţi n-au observant-o, cadrul din care va porni acţiunea luminoasă e aşezat pe o estradă invizibilă. Aşadar; doamnele şi domnii în ţinută de mare gală cu ochii ţintă la dreptunghiul din faţa lor. Este ora 21.30. Lumina se stinge. Este beznă totală. Rumoarea se întrerupe brusc. O linişte, grea...Deodată, din spate, un torent de lumină izbeşte pânza pe care explodează...o fotografie. Imaginea este incremenită. Lumea tresare, se foieşte: din aer sau din lumină, din nimic s-a format o imagine. N-ai timp să te dumireşti, fotografia începe să tremure, să se agite, într-o fracţiune de secundă se pune în mişcare, se animă. Primul tablou, care merge strună,este ieşirea de la o slujbă religioasă din Catedrala Notre Dame des Victories.
Publicul este impresionat de această defilare a credinţioşilor care se detaşează de pânză. În sală se aude doar ţicăitul unei maşini de cusut. Spectatorii se uită când pe ecran, când- cu coada ochiului la vecini. Unii sunt speriaţi, alţii contrariaţi. Cei mai mulţi au rămas însă prăduiţi de fantasme. După numai un minut, care a ţinut cât veacul pânza se înegreşte. Lumina se aprinde.
Spectatorii se trezesc parcă dintr-un vis. Sunt nedumeriţi. Pentru moment, nimeni nu mai respiră. Uluiţi, spectatorii n-au timp să se trezească din surpriză, că lumina se stinge iarăşi şi pe pânza din faţa lor apar alte secvenţe din viaţa reală, incredibliă, imposibilă...Un dineu, Lecţia de biciclete, Grădina Botanică, Dejun pe iarbă, Piaţa Operei din Paris,Pe lac, La băi la mare,Un bufet...
Lăsat înadins la sfîrşit: tabloul Înfăţişând  sosirea unui tren. Văzând cum se apropie locomotiva şi vagoanele tixite cu pasageri, publicul ţâşnise de pe locuri înspăimîntat. Dar, ghinion!
Sosirea trenului a fost brusc întreruptă de un accident la generatorul de electricitate care se afla la Teatrul Naţional.
Fotografia rupându-se, trenul n-a mai putut înainta...
Diseara (28 mai, n.n) după reparaţiile de cuviinţă trenul va fi pus în circulaţie...”
Claymoor
 
Texte din cartea  “Claymoor” de Viorlel Domenico.