„Arcul de boltă” al ecranizărilor

Ecranizările au constituit şi în anii ’80 un „arc de boltă” al cinematografiei naţionale. Deceniul a început cu o ecranizare-surpriză, Castelul din Carpaţi (cu premiera în martie 1981), filmul a-tipic al unui proaspăt regizor, Stere Gulea, pornit de la povestea romantică scrisă cândva de Jules Verne. Tot cam pe atunci, regizoarea Elisabeta Bostan pornea de la o proză antrenantă a lui Cezar Petrescu realizând două filme pentru tânăra generaţie, Saltimbancii (decembrie 1981) şi Un saltimbanc la Polul Nord (septembrie 1982), în timp ce Mircea Veroiu, pornind de la un roman de Mircea Micu realiza Semnul şarpelui (februarie 1982), cu Leopoldina Bălănuţă într-un rol emblematic, acela al Bătrânei Doamne Ecaterina Handrabur, iar Geo Saizescu, inspirat de piesa „Alibi” de Ion Băieşu, semna filmul Grăbeşte-te încet (februarie 1982). O ecranizare importantă a cinematografiei naţionale a fost filmul Orgolii (aprilie 1982), pornit de la romanul cu titlu omonim al lui Augustin Buzura şi regizat de Manole Marcus, cu Victor Rebengiuc şi Cristina Deleanu în roluri principale. Tot din anul 1982 datează două ecranizări după opere clasice ale regizorului Alexa Visarion, Înghiţitorul de săbii (aprilie 1982) după Alexandru Sahia, cu Mircea Albulescu în rolul titular (unul dintre „rolurile vieţii” sale!) şi drama caragialeană Năpasta (decembrie 1982), cu admirabila Ancă a Dorinei Lazăr, dar şi cu Florin Zamfirescu (Ion) şi Cornel Dumitraş (Dragomir). La începutul anului 1983 a fost prezentat două-trei zile pe ecrane filmul lui Dan Piţa Faleze de nisip, pornit de la un roman de Bujor Nedelcovici, dar filmul a fost considerat, de însuşi şeful statului, ne-tipic pentru „actualitatea socialistă”. Între Jules Verne şi Marin Preda, regizorul Stere Gulea s-a oprit, pentru o dată, la Sadoveanu, în ecranizarea Ochi de urs (februarie 1983), o temerară tentativă de pătrundere în universul mitic al pădurii româneşti. Tot atunci a avut loc premiera filmului Plecarea Vlaşinilor, urmat de Întoarcerea Vlaşinilor (mai 1984), filme de Mircea Drăgan după scrieri de Ioana Postelnicu. După o nuvelă de Ion Agârbiceanu, regizorul Nicolae Mărgineanu a propus spectatorilor, în august 1983, drama cinematografică Întoarcerea din iad. Au urmat, în epocă,  alte câteva  ecranizări, precum filmul lui George Cornea Căruţa cu mere (octombrie 1983), după D.R.Popescu,  filmul lui Gheorghe Vitanidis Dragostea şi revoluţia (decembrie 1983), după romanul lui Dinu Săraru, filmul lui Mircea Mureşan O lebădă, iarna (tot decembrie 1983) după o piesă de Paul Everac. Dintre ecranizările anului 1984 ies în evidenţă Ringul de Sergiu Nicolaescu (februarie 1984), după o nuvelă de Ioan Grigorescu,  filmul lui Constantin Vaeni Imposibila iubire (martie 1984), după „Intrusul” lui Marin Preda, filmul lui Ioan Cărmăzan Lişca (mai 1984), după o nuvelă de Fănuş Neagu, filmul lui Mircea Daneliuc Glissando (septembrie 1984), după „Omul din vis” de Cezar Petrescu, debutul regizorului Şerban Marinescu cu Moara lui Călifar (octombrie 1984), după Gala Galaction, cu Remus Mărgineanu şi Elena Albu în creaţii antologice,  filmul lui Manole Marcus Mitică Popescu (decembrie 1984), după piesa lui Camil Petrescu şi filmul pentru copii Cireşarii (tot decembrie 1984), de Adrian Petringenaru, după Constantin Chiriţă. A impresionat, apoi, filmul lui Mircea Veroiu Adela (februarie 1985), după Garabet Ibrăileanu, cu Marina Procopie în rolul titular şi cu George Motoi.  Spre mijlocul deceniului, Gopo se reîntoarce încă o dată la Creangă, pornind de la „Punguţa cu doi bani” şi ajungând departe, la Rămăşagul (martie 1985), moşul şi baba din poveste fiind Ion Lucian şi Eugenia Popovici, Zmeul (Florin Piersic!) fiind înzestrat cu trabuc şi brichetă, în timp ce Zâna cea bună (Angela Similea) se plimbă cu velocipedul. Sergiu Nicolaescu a propus, apoi, o nouă versiune cinematografică a unui roman de Liviu Rebreanu, în filmul Ciuleandra (aprilie 1985). Alexandru Tatos, în filmul Întunecare (iunie 1986), a pornit de la romanul lui Cezar Petrescu cu o distribuţie de elită din care au făcut parte, printre alţii, Ion Caramitru, George Constantin, Remus Mărgineanu, Tania Filip, Emilia Dobrin, Vladimir Găitan, Dan Condurache, Florin Zamfirescu. Succes de critică a avut filmul lui Şerban Marinescu Domnişoara Aurica (decembrie 1986), după povestirea lui Eugen Barbu. Regizorul Mircea Mureşan a realizat şi o adaptare în trei părţi pentru marele ecran a serialului TV de real succes Toate pânzele sus (ianuarie-februarie 1987), după romanul lui Radu Tudoran, cu Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu, Sebastian Papaiani, Jean Constantin, Juleta Szönyi printre interpreţi. După piesele lui Vasile Alecsandri, scenarizate de Draga Olteanu Matei, regizorul Mircea Drăgan a realizat Cucoana Chiriţa (mai 1987) şi Chiriţa în Iaşi (decembrie 1988), două comedii savurate de public. După „Hanul lui Mânjoală” de I.L.Caragiale, regizoarea Cristiana Nicolae a realizat filmul Hanul dintre dealuri  (octombrie 1988). Dar ecranizările deceniului rămân filmele Moromeţii de Stere Gulea şi Iacob de Mircea Daneliuc, care au parte de capitole separate.

autor: Călin Căliman