site în construcție
  • Alexandru  Tatos, de la Mere roșii la Casa dintre câmpuri

    Alexandru Tatos, de la Mere roșii la Casa dintre câmpuri

    Cu antecedente teatrale și la televziune – unde s-a numărat, încă din anul 1974, printre principalii realizatori ai serialului Un august în flăcări, alături de Dan Pița –, regizorul Alexandru Tatos a prezentat pe marile ecrane primul său lung metraj, Mere roșii, în aprilie 1976. Pornit de la un scenariu de Ion Băieșu, filmul lui Alexandru Tatos înfățișează portretul moral încântător și credibil al unui tânăr chirurg care-și înțelege meseria ca pe o pasiune devoratoare. Pe de o parte, este vorba în film despre dăruire, talent, entuziasm, „flacără”, altruism, pe de alta – pentru că filmul are și un „conflict”, susținut cu tact și cu măsură –    despre oportunism, egoism, invidie, lașitate, suspiciune. Printre „pozitivii” confecționați ai filmelor românești, medicul din Mere roșii, superb și foarte nuanțat  interpretat de Mircea Diaconu (actorul confundându-se cu personajul și vice-versa), este o lăudabilă excepție. Împreună cu Mircea Diaconu apar în film Angela Stoenescu (o asistentă de spital pe care tânărul doctor o iubește), Ion Cojar (o„glorie” medicală care ține ședințe și „trage sfori”), Carmen Galin (o profesoară de psihologie înrudită, ca specie, cu tânărul doctor), Ernest Maftei (un bătrânel guraliv în camera de gardă), Emilia Dobrin, Florin Zamfirescu, Mitică Popescu...Pe bună dreptate s-a considerat, în cronicile de premieră, că un film precum Mere roșii a contribuit efectiv la maturizarea filmului nostru de actualitate.În filmografia regizorului Alexandru Tatos a urmat lung metrajul Rătăcire (aprilie 1978), povestea dezrădăcinării, a înstrăinării de țară a unei tinere (Ioana Pavelescu, la aproape zece ani după ce pierduse „pantoful Cenușăresei”). Regizorul își continua colaborarea cu scriitorul Ion Băieșu (elaborând împreună scenariul), cu operatorul Florin Mihăilescu, și include în distribuție, pe lângă Gina Patrichi, Emilia Dobrin, Silvia Popovici, Ion Besoiu, Marga Segal, câțiva actori germani, pe Klaus Gehrke și Regina Heintze. Povestea este redată cu sinceritate, are și o „morală” (neostentativă), dar, din punct de vedere tematic, filmul este ușor „datat”. În aprilie 1980, regizorul a revenit pe ecrane cu filmul Duios Anastasia trecea, o ecranizare a nuvelei cu titlu omonim de D.R.Popescu. Acțiunea se petrece într-un sat dunărean, în anii de la începutul celui de al doilea război mondial, ani ai ocupației naziste, când o tânără învățătoare, Anastasia, își riscă viața, pornind să-l îngroape creștinește pe partizanul sârb, expus de nemți în piața satului, pentru a servi de pildă celor care se ridică împotriva armatei germane. Filmul, cu accente tragice – tânăra învățătoare va fi lichidată de consăteni, care acționează sub impulsul terorii și fricii de moarte –, este, totodată, un portret de epocă, lumea bezmetică a lașilor și profitorilor din anii războiului este înfățișată în culori „tari”, într-un tablou grotesc, care scoate în evidență, prin contrast, gestul eroinei, pregătită să înfrunte moartea pentru a împlini datina și datoria omenească în fața morții, cu moartea pre moarte călcând. „Cine nu dă doi bani pe moarte, nu dă nici un ban pe viață” spune Anastasia, și personajul său dobândește statură simbolică, ecouri ale unui personaj de tragedie antică. Pentru rolul titular, regizorul a ales-o, foarte inspirat,  pe Anda Onesa, care, spre deosebire de eroina prozei originare (o femeie puternică, din familia spirituală a Vitoriei Lipan), crează un personaj fragil, aparent neajutorat, dar cu o liniște interioară și o puritate care conferă semnificații profunde, particulare, gestului ei civic. Amza Pellea este un primar care nu-și dezvăluie adevărata față decât în final. Din distribuție mai fac parte Tarr Lászlo, Biro Levente, Cătălin Ciornei, iar director de imagine (al unei imagini performante) este același artist de excepție, Florin Mihăilescu, cu care Alexandru Tatos colaborase și la primele sale două filme. Până la sfârșitul anului 1980, Alexandru Tatos a mai lansat un film pe marile ecrane, Casa dintre câmpuri (octombrie 1980), de data aceasta, la origine,  un film de televiziune (prezentat pe micile ecrane încă din 1979), scris de Corneliu Leu, cu imagini datorate operatorului Nicu Stan, desfășurat în mediu rural, cu Mircea Daneliuc în rolul unui inginer agronom (Nemulțumitul), alături de Amza Pellea (Președintele C.A.P.),Tora Vasilescu (Voica), Mircea Diaconu (Contabilul C.A.P.), Dorel Vișan (Milițianul satului), Corado Negreanu, Mihai Pălădescu.  Prin filmele din acest deceniu și prin filmele din deceniile următoare, Alexandru Tatos rămâne unul dintre reprezentanții de frunte ai „generației ‘70”.   

    autor: Călin Căliman
Articole Toate articolele
Despre noi
Istoria Filmului Românesc este un proiect al Asociaţiei Kinofest.
Acest site este în acest moment in varianta beta, urmând a fi dezvoltat.
Pe site sunt şi articole audio, în prezent sunt  20, la IFR: 1897-1916 şi 1917-1930.

Manager proiect: Valentin Partenie