site în construcție
  • Un important „deschizător de drum”: Cristi Puiu

    Un important „deschizător de drum”: Cristi Puiu

    Într-o „biografie” a „noului cinema” românesc din primul deceniu al veacului XXI, după îndemnurile unui cineast precum Nae Caranfil (ale cărui prime filme rezonante datează, cum am văzut, încă din ultimul deceniu al veacului anterior), principalul „deschizător  de drum” – de drumuri naționale și internațiomale – rămâne regizorul Cristi Puiu, și îndeosebi, am zice, filmul său Moartea domnului Lăzărescu. Dar „revoluția” tinerei generații de cineaști era anunțată încă prin filmul anterior al cineastului, Marfa și banii, când – pe bună dreptate – s-a vorbit despre un promițător cuplu de cineaști, alcătuit din Cristi Puiu și Răzvan Rădulescu, scenariștii filmului prezentat în premieră în iunie 2001. Din păcate, acest „tandem” cinematografic n-avea să reziste prea mult, se destrăma relativ repede, nu fără a lăsa urme durabile în noul cinema românesc (pe lângă scenariul filmului-eveniment Moartea domnului Lăzărescu, scenarii pentru filme precum Niki Ardelean, colonel în rezervă de Lucian Pintilie sau pentru serialul TV Hacker, realizat de Alexandra Gulea și Stere Gulea). Naturalețea aceasta „frapantă și neobișnuită” (cum au spus unii comentatori ai filmului Marfa și banii) reprezintă, efectiv, noutatea „de fond” a filmului de debut semnat Cristi Puiu, în care eroii de prim plan sunt trei personaje „de cartier” (aceasta ar fi o altă „noutate de fond” a filmului), cea mai mare parte a filmului petrecându-se în dubița hârbuită cu care cei trei circulă de la Constanța la București, și înapoi, transportând spre Capitală, de dragul unor „bani” suspecți, o „marfă” suspectă, expediată de un afacerist cu aere de mafiot constănțean. Cei trei „tineri la drum” sunt interpretați de Alexandru Papadopol, Dragoș Bucur și Ioana Flora – interpreți deveniți familiari pentru filmele noii generații –, în timp ce Răzvan Vasilescu este  mafiotul constănțean, iar Luminița Gheorghiu și Constantin Drăgănescu sunt părinții unuia dintre băieți. Până la Moartea domnului Lăzărescu (în 2005), regizorul Cristi Puiu a realizat și un intermezzo de scurt metraj, multiplu premiat peste hotare, Un cartuș de Kent și un pachet de cafea, cu Victor Rebengiuc și Mimi Brănescu în prim-plan, într-un dialog generat de dificultățile existențiale ale unui om de vârsta a treia în societatea contemporană românească. Moartea domnului Lăzărescu, filmul „de răscruce” al cinematografiei naționale, este, desigur, mai mult și altceva decât „filmul unei morți anunțate”. Dincolo de subiectul anunțat încă din titlu – drumul spre moarte al domnului Lăzărescu, într-o noapte, prin câteva spitale bucureștene –, filmul lui Cristi Puiu  spune multe, nu numai despre sistemul medical românesc de la ora actuală, ci despre singurătate și bătrânețe, despre indiferență și nepăsare, despre precaritatea condiției umane în genere. Cine este, de fapt, acest domn Lăzărescu? Este un sexagenar, să-i zicem, oarecare (deși are ceva din personajul clasic al lui Vittorio de Sica, Umberto D), care, rămas singur, cu cele trei pisici ale sale, în apartamentul său modest dintr-un bloc ca toate blocurile din Capitală, nu se simte bine, într-o noapte, și, după sosirea ambulanței, este angrenat într-o adevărată odisee spitalicească nocturnă. Nu atât viciile sistemului nostru medical sunt, însă, „calul de bătaie” al scenariștilor și al regizorului, aparent doctorii și personalul sanitar sunt bine intenționați, cooperativi, dar, din motive mai mult sau mai puțin obiective, personajul este purtat din spital în spital, până la stabilirea unui diagnostic dramatic (la care au contribuit tomografiile realizate într-un târziu de noapte). Înainte de a parcurge propriul său drum spre moarte, actorul Ion Fiscuteanu a parcurs foarte convingător drumul lent spre moarte al domnului Dante Lăzărescu, iar Luminița Gheorghiu, această mare actriță, în rolul asistentei sanitare Mioara, devine un partener devotat al eroului; vecinii domnului Lăzărescu sunt interpretați de Doru Ana și Dana Dogaru, vecinul vecinilor este Șerban Pavlu, iar prin spitale întâlnim pe Florin Zamfirescu (doctorul Ardelean), Clara Vodă (doctorul Gina Filip), Adrian Titieni (doctorul Popescu), Mihai Brătilă (doctorul Breslașu), Monica Bârlădeanu (Mariana), Mimi Brănescu (doctorul Mirică), Rodica Lazăr (doctorul Șerban), Alina Berzunțeanu, o prezență eminamente cinematografică (doctorul Zamfir), Gabriel Spahiu (șoferul ambulanței).  Multiplu premiat în țară și peste hotare, filmul a acumulat și un impresionant „dosar de presă”, din care citez doar o opinie a criticului american Richard Peňa: „Lung metraj sarcastic, plin de umor negru, vibrant, filmul Moartea domnului Lăzărescu pare atât de realist și convingător, desfășurat aproape în timp real, încât îți vine greu să crezi că este jucat. Urmărind un inginer pensionar bolnav, cam băutor, care este transportat dintr-un spital aglomerat bucureștean în altul, pentru a căpăta îngrijirea medicală necesară, o întreagă societate stresată este expusă aici: fiecare doctor, asistentă, paramedic și pacient este prezentat în prim-plan, cu individualitate ascuțită și sistem de auto-apărare articulat. Compasiunea și indiferența se înfruntă, unerori în aceeași persoană. Camera fluidă, mobilă, amintește marile opere ale lui Fred Wiseman și John Cassavetes”. Până la sfârșitul primului deceniu din mileniul al III-lea, regizorul Cristi Puiu și-a încheiat și al treilea lung metraj, Aurora, un film de o cu totul altă factură, un „thriller” de trei ore care schițează portretul unui criminal ieșit din tipare. Practic, regizorul își alege drept personaj central un produs al alienării urbane dintr-o realitate tulbure, cum a fost aceea a României din deceniul respectiv, un personaj pe care și-a propus să-l și interpreteze, într-o distribuție din care mai fac parte Luminița Gheorghiu, Catrinel Dumitrescu, Gelu Colceag...

    autor: Călin Căliman
Articole Toate articolele
Despre noi
Istoria Filmului Românesc este un proiect al Asociaţiei Kinofest.
Acest site este în acest moment in varianta beta, urmând a fi dezvoltat.
Pe site sunt şi articole audio, în prezent sunt  20, la IFR: 1897-1916 şi 1917-1930.

Manager proiect: Valentin Partenie