site în construcție
  • Lărgirea frontului creator la sfârșitul deceniului 6 și în deceniul 7 (III)

    Lărgirea frontului creator la sfârșitul deceniului 6 și în deceniul 7 (III)

    În martie 1962, regizoarea Elisabeta Bostan adresa o primă invitație la cinema copiilor, filmul de lung metraj Puștiul, și, în continuare, își dedica întreaga creație micilor spectatori, devenind, cum o spun și dicționarele, „o autoritate recunoscută pe plan internațional în domeniul filmului cu și despre copii”. În anul 1963, regizoarea lansa un serial de scurt metraj, printr-un episod-pilot intitulat Năică, un țânc de-o șchioapă, fermecător și neastâmpărat, care descoperă lumea, cu ochi mari, avizi de cunoaștere. Filmele cu Năică au avut un mare succes la festivalurile internaționale din Gijon, Teheran, Tours, Veneția, Adelaide etc. Pe Elisabeta Bostan au preocupat-o apoi texte clasice destinate copilăriei, viitoarele sale lung metraje fiind  Amintiri din copilărie (decembrie 1965), cu Ștefan Ciubotărașu în rolul lui Ion Creangă, și basmul Tinerețe fără bătrânețe (august 1969), cu muzică plăcută de Temistocle Popa, și cu o seamă de actori frumoși și expresivi precum Emanoil Petruț, Ana Széles. Mihai Pălădescu, Margareta Pogonat, George Motoi, Corina Constantinescu, Zoe Anghel-Stanca. Debuta în decembrie 1962 și Horea Popescu, un apreciat regizor de teatru pentru care cinematograful a fost o „dragoste trecătoare”. Pentru debut, el și-a ales o piesă de Paul Everac, „Ochiul albastru”, din care a ieșit filmul Omul de lângă tine, o poveste de dragoste desfășurată în decorul unui mare șantier (hidrocentrala de la Bicaz), ai cărei protagoniști sunt Silvia Popovici și Ilarion Ciobanu. Mai apropiat de sufletul său, cel de al doilea lung metraj al autorului, Dragoste lungă de-o seară este povestea a trei surori dintr-un sat transilvan care încearcă – și reușesc – să-și găsească echilibrul între dragoste și datorie, echilibrul între feminitate și demnitate, un echilibru pierdut, o vreme, în vâltoarea transformărilor sociale. Erau alături de regizor patru actrițe perfecte, de vârste diferite – în rolul mamei și în rolurile celor trei surori –, Nunuța Hodoș, Silvia Popovici, Graziela Albini, Ilinca Tomoroveanu, împreună cu Octavian Cotescu și Sandu Sticlaru, mai era pe-acolo operatorul Nicu Stan și mai era scenaristul Alecu Ivan Ghilia.  La începutul anilor ’60 debuta cu lung metraj și regizorul Mircea Mureșan, cu filmul Partea ta de vină, un film cu subiect de actualitate și cu intenții moralizatoare, în care apărea, pentru întâia oară în film, Sebastian Papaiani, care, imediat după aceea, va deveni interpretul predilect al regizorului Geo Saizescu, într-o serie de comedii despre care va vani vorba altădată. Prin acest film și prin ecranizările pe care le va realiza în deceniul 7, Mircea Mureșan (n. 1928) se va dovedi un cineast important al perioadei. În martie 1966 el va propune spectatorilor filmul istoric Răscoala, pornit de la romanul lui Liviu Rebreanu, scenarizat de Petre Sălcudeanu, un film gândit în crescendo, care parcurge etapele importante ale răsdoalei țărănești din 1907, conferind personajelor originare ale romanului forța unor creaţii actoricești de anvergură: ţăranul cu nume simbolic, Petre Petre este interpretat de Ilarion Ciobanu, boierul Miron Iuga are glasul de bas profund al lui Nicolae Secăreanu, frumoasa Nadina este Adriana Bogdan, cu secvenţa ei antologică din final, când aleargă goală pe câmpul proaspăt arat, fugărită de răsculaţi, mai joacă în film, lăsând urme durabile, Matei Alexandru, Ernest Maftei, Ion Besoiu, Constantin Codrescu, Val Săndulescu, Sandu Sticlaru, Emil Botta, Colea Răutu, Gheorghe Trestian, Ştefan Mihăilescu-Brăila. Filmul era distins la Cannes cu Premiul „Opera Prima”, la numai câteva săptămâni după premiera bucureșteană. În octombrie 1969, Mircea Mureșan prezenta pe ecrane o altă ecranizare „sonoră”, Baltagul, transpunerea pe ecran a binecunosvutului roman sadovenian, cu o distribuție internațională din care făceau parte Margarita Lozano (Vitoria Lipan), Folco Lulli (Bogza), Livia Baba, Nunuța Hodoș, Constantin Anatol, Sandu Sticlaru, Gheorghe Misai, Sidonia Manolache. În mai 1965 debuta, cu lung metrajul Merii sălbatici, și regizorul Al G. Croitoru, pe un scenariu al scriitorului Vasile Rebreanu, un film dramatic din lumea satului românesc, cu Dana Comnea – superbă – în rol principal, alături de Ștefan Ciubotărașu, Silviu Stănculescu, Emanoil Petruț, Toma Dimitriu. Un film singular va fi cel de al doilea lung metraj al regizorului Al.G.Croitoru (n. 1933), Vârstele omului (aprilie 1969), un film care bate „la porțile frumuseții folclorice” dar care are și o atașantă poveste despre anotimpurile vieții, susținută de actori valoroși precum Micaela Caracas (debut, la o vârstă fragedă), Vistrian Roman, Eugenia Bosânceanu, Matilda Bașta, Mircea Bașta, Ioana Ciomârtan. În decembrie 1965 ajungea la lung metrajul de ficțiune și versatul documentarist Virgil Calotescu, cu Camera albă, în care jucau Ion Besoiu, Silviu Stănculescu, Constantin Rauțchi, Amza Pellea, Dumitru Rucăreanu (și în care operatorul Ion Anton  realiza adevărate performanțe artistice de „alb pe alb”), autorul realizând, în continuare, Subteranul (octombrie 1967) și Războiul domnițelor (decembrie 1969). Au existat și alte debuturi în perioada respectivă, unii regizori cu vechi state de serviciu au continuat să creeze (Paul Călinescu, de pildă, ecraniza, la începutul perioadei romanul „Europolis” de Jean Bart în filmul Porto Franco, cu premiera în decembrie 1961), dar unul dintre cele mai importante debuturi ale deceniului rămâne filmul Dacii de Sergiu Nicolaescu, pe scenariul lui Titus Popovici, un film istoric cu distribuție internațională și cu memorabila creație a lui Amza Pellea în rolul lui Decebal, un lung metraj care inaugura prodigioasa creație a regizoruluji Sergiu Nicolaescu, extinsă pe câteva decenii...

    autor: Călin Căliman
Articole Toate articolele
Despre noi
Istoria Filmului Românesc este un proiect al Asociaţiei Kinofest.
Acest site este în acest moment in varianta beta, urmând a fi dezvoltat.
Pe site sunt şi articole audio, în prezent sunt  20, la IFR: 1897-1916 şi 1917-1930.

Manager proiect: Valentin Partenie