site în construcție
  • Filmografia regizorului Jean Mihail
    Ascultă articolul

    Filmografia regizorului Jean Mihail

    Ca si Jean Georgescu – care, acolo, era imterpret – Jean Mihail a intrat în lumea filmului prin melodrama lui Alfred Halm Țigăncușa de la iatac, unde a fost asistent de regie. La 5 iulie 1924, Jean Mihail dădea primul „tur de manivelă” la lung metrajul său de debut, Păcat, ecranizarea nuvelei caragialene despre care s-a vorbit într-un capitol anterior.
    În anul următor, regizorul Jean Mihail era prezent pe ecrane cu – așa cum i s-a spus – „filmul anului”, Manasse, produs de „Național Film” (Vasile Gociu – Jean Mihail – George Aurelian), pe un scenariu de Scarlat Froda (după piesa cu titlu omonim de Ronetti Roman), operator fiind Vasile Gociu, cu care Jean Mihail a lucrat și la Păcat. Piesa a avut un mare succes de public în epocă, mai ales datorită interpretărilor actoricești de mare efect ale rolului titular: la București – Constantin Nottara, la Naționalul din Iași – Gheorghe Cârje (de-a lungul anilor, alți mari actori ai scenei românești au interpretat acest personaj complex: Constantin Radovici, Ion Petrescu, G.Ciprian, Ion Manolescu, G.Storin.
    Distribuția filmului a fost, și ea, impunătoare: Ronald Bulfinski în Manasse și Maria Ciucurescu în Ester au realizat creații covârșitoare, ca și actorul din Vilnius, Iosif Kamen, în Zelig Șor. Pe jocul acestor trei personaje a fost structurată și concepția regizorală a acestui film, în care un element esențial al conflictului este înfruntarea a două concepții de viață, una patriarhală, vetustă, osificată în tradiții anacronice, și alta, cu elemente liberale, modernă, mult mai umană în esența ei. Regizorul s-a priceput să contracareze dramatismul tramei cu câteva personaje de spirit, cum este și misitul sărac, vagabond, plin de umor, Zelig Șor, sau Ester, căreia marea actriță i-a subliniat trăsăturile specifice prin resurse comice perfect adaptate cinematografului.
    În 23 septembrie 1927, la cinematograful bucureștean „Capitol”, avea loc premiera unui nou film de Jean Mihail, Lia. Împrejurările „nașterii” acestui film sunt demne de un policier. Iată-le: elvețianul Anton Walser („un om dintr-o bucată, simplu, plăcut și cinstit”, după cum îl descrie Jean Mihail în volumul său memorialistic), germanul Georg Bauer („un șmecher, nevropat, afacerist”) și soția acestuia din urmă, Lilly Flohr (o actriță de operetă, ajunsă în trupa lui Max Reinhardt) veniseră în România să investească. Afacerea pe care o vizau era înființarea unei loterii, drept pentru care, pentru a obține ce doreau, după „obiceiul pământului” au început să împartă bani în stânga și în dreapta, unor oameni „influenți”. Dar loteria  a fost aprobată...altcuiva. Cam aceasta devenise „ecuația”: afacerea cu loteria eșuase, milioanele lui Walser erau intacte (venise în țară cu un milion de franci elvețieni, din care cheltuise foarte puțin), Lilly Flohr ținea cu orice preț să joace într-un film, iar bărbatul ei – vorba cui știm – „nu putea să-i refuze nimic”.
    Jean Mihail a aflat această stare de fapte și, în 60 de minute, la „Capșa”, punea la cale, cu familia Bauer, detaliile unui nou film românesc.
    Regizorul a adus imediat un scenariu de Mircea Filotti – pe care-l citise nu de mult – și, în 15 mai 1927, la hipodromul Băneasa, se trăgea primul „tur de manivelă” al filmului Lia. Practic, filmul reprezenta un „dublu pretext”: un pretext pentru o actriță (cu resurse, deopotrivă, fizice, actoricești și...materiale) de a juca un rol principal într-un film care poartă numele personajului său, și un pretext de a pune în valoare frumusețile țării (aceasta fiind, de altfel, chiar o obligație contractuală).
    În aceste condiții, putem spune,  fără teama de a greși, că regizorul a făcut un film inteligent, împăcând, cu concesii minime, „comanda” finanțatorilor cu propriile interese artistice. Și-a alcătuit distribuția, de pildă, după pofta inimii, alegându-l pe George Vraca drept partener al vedetei, și actorul nu l-a dezamăgit defel, ba dimpotrivă, după cum putem constata și azi (pentru că filmul s-a păstrat integral), este, în acest film, un „prim-amorez” de talie mondială.
    În 13 noiembrie 1928 a fost prezentat în premieră bucureșteană un nou film al regizorului Jean Mihail, Povara, cu un scenariu de N.N.Ștefănescu, și finanțat de o doamnă din înalta societate bucureșteană, Arabella Yarca, cu prețul unui rol în această melodramă care avusese o premieră în septembrie și la Viena, pentru că  în distribuție, pe lângă actori români precum Elvira Godeanu, Valentin Valentineanu, Mia Apostolescu, au fost  incluși și actori austrieci,  Paulina Schweighofer, Clementine Plessner, Otto Dannecker, iar operatorul filmului a fost tot vienez, Ludovic Schaschek. După acest film, Jean Mihail a primit cartea de membru a „Asociației regizorilot de film din Austria”. La două luni după premiera bucureșteană, filmul a rulat și la Paris, sub titlul Tragedie d”amour , bucurându-se de cronici favorabile.

    autor: Călin Căliman
Articole Toate articolele
Despre noi
Istoria Filmului Românesc este un proiect al Asociaţiei Kinofest.
Acest site este în acest moment in varianta beta, urmând a fi dezvoltat.
Pe site sunt şi articole audio, în prezent sunt  20, la IFR: 1897-1916 şi 1917-1930.

Manager proiect: Valentin Partenie