site în construcție
  • „Caragiale, decapitat la Iași!”
    Ascultă articolul

    „Caragiale, decapitat la Iași!”

     Regizorul Jean Mihail intra în lumea filmului românesc, ca regizor, cum am văzut într-un capitol anterior, în octombrie 1924, cu filmul Păcat, o ecranizare după nuvela cu titlu omonim a lui I.L.Caragiale. Anecdotica „punerii la cale” a acestui film rămâne, peste decenii, plină de învățăminte. „Dom-le, facem un film?”– l-a întrebat, într-o zi operatorul Vasile Gociu pe Jean Mihail. „Am doi cai care aleargă la hipodrom. Îi vând dracului!... Laborator am, aparat de filmat am, restul l-om încropi noi...Dumneata faci scenariul, regia, aduci actorii... Da să facem un film, ce naiba!”. Vasile Gociu n-avea niciun cal de curse, dar filmul s-a făcut! Scenarist „de nevoie”, Jean Mihail s-a oprit asupra nuvelei caragialene „Păcat”, considerând că răspunde adecvat intențiilor sale creatoare. O spune, de altfel, în volumul său memorialistic: „Ea ne permitea să aducem pe ecran o lucrare de valoare  a unui clasic al literaturii noastre, avea destule scene tari ca să poată sta alături de subiectele cu care publicul era obișnuit în producțiile străine, îngăduia prezentarea frumuseților peisajului unui sat românesc, iar personajele  puternic conturate de autor puteau prilejui câteva creații actoricești”.   
    În presa vremii subiectul nuvelei caragialene (și, implicit, al filmului) era prezentat astfel: „Un flăcău de la țară care studiază la seminar are legături de dragoste cu o văduvă, dar consiliul de familie pune capăt acestui amor. Anii au trecut. Niță, seminaristul de odinioară, este preot. El descoperă într-o zi un copil zdrențuros, care nu este altul decât chiar rodul dragostei lui din vremea seminarului. Îl ia acasă și, împreună cu preoteasa, îl crește. Mitu, copilul nelegitim al popii, s-a făcut mare. El întreține relații amoroase cu Ileana, fiica preotului, fără să știe că este propria lui soră. Părintele Niță, care singur știa taina, caută să înlăture rușinea, dar e în zadar. Într-o dimineață, la revărsatul zorilor, popa îi surprinde și, nebun de durere, își ucide copiii”. Dincolo de dificultățile stilistice ale relatării de mai sus, este de reținut încărcătura melodramatică a subiectului (la care putem adăuga „amănuntul” că preotul, după ce își împușcă proprii copii, cade, la rându-i, mort, dintr-un atac de inimă). Regizorul s-a priceput să exploateze această încărcătură melodramatică, speculând la maximum scenele tari,  bazându-se și pe creațiile actoricești (așa cum anticipase): George Aurelian (preotul Niță), Ion Niculescu-Brună (Mitu, adolescent), Nella Saru (Ileana), J.Cassian (Mitu, „copilul zdrențuros”), în film mai apărând Ghiță Popescu,   Pepe Georgescu, Margareta Iantzer, Rudolf Iantzer, Marioara Tomescu...După premiera bucureșteană, filmul a fost prezentat și la cinematograful „Sidoli” din Iași. Un preot de la Mitropolie, văzând filmul Păcat s-a alarmat și i-a comunicat mitropolitului că în oraș rulează un film în care „o față bisericească comite o crimă”, drept pentru care mitropolitul a dispus imediat oprirea filmului. „Caragiale, decapitat la Iași!” se intitula un protest publicat în „Rampa” bucureșteană. Datorită și protestelor energice la Mitropolie ale intelectualilor ieșeni, „prohibirea” a fost repede ridicată, dar acest „apendice” ieșean a sporit simțitor succesul la public al filmului. Jean Mihail își amintește ce s-a întâmplat la Iași după reclama gratuită făcută filmului de Mitropolie: „Proprietarii cinematografului «Sidoli» au angajat o fanfară militară, pe care au postat-o în stradă, în fața sălii, și, în sunetul muzicii care intona «Marșul grenadierilor», «Hughenoții» și « Titanic Vals», ieșenii intrau, umpleau sala destul de încăpătoare și uneori ...aplaudau”.  Proiecțiile bucureștene  au înregistrat, deasemenea, surplusuri de spectatori, și mulți comentatori au vorbit chiar de un „nou început” al filmului național, pentru că era primul film „sută la sută” românesc de după război (filmul din anul anterior, Țigăncușa se la iatac avea un regizor străin!).
     

    autor: Călin Căliman
     
Articole Toate articolele
Despre noi
Istoria Filmului Românesc este un proiect al Asociaţiei Kinofest.
Acest site este în acest moment in varianta beta, urmând a fi dezvoltat.
Pe site sunt şi articole audio, în prezent sunt  20, la IFR: 1897-1916 şi 1917-1930.

Manager proiect: Valentin Partenie