site în construcție
  • Alte filme ale deceniului al IX-lea

    Alte filme ale deceniului al IX-lea

    Oricât ar părea de ciudat, între anii 1981 și 1989 s-au produs peste 250 de filme de lung metraj, cel mai crunt deceniu al României socialiste a fost cel mai prolific deceniu din istoria cinematografiei naționale. În capitole anterioare au fost luate în discuție câteva dintre filmele reprezentative ale deceniului, în rândurile care urmează vom aminti alte filme ale acelor ani, doar câteva, pentru că, oricum, nu le vom putea parcurge pe toate. Regizorul Sergiu Nicolaescu, de pildă, foarte activ în continuare, a ieșit pe piață, întâi, cu Capcana mercenarilor (ianuarie 1981), un film a cărui acțiune se petrece într-un sat ardelean din anul Marii Uniri din 1918. Dan Pița, tot pe atunci, închidea „westernul românesc” (început de el în deceniul anterior,  și continuat de Mircea Veroiu), cu episodul Pruncul, petrolul și ardelenii (ianuarie 1981). Regizorul Geo Saizescu propunea un policier tratat în registru comic, Șantaj (februarie 1981), scris de Rodica Ojog-Brașoveanu, în timp ce Al.G.Croitoru lansa filmul vesel Am o idee! (iulie 1981), scris de Mircea Radu Iacoban. Unul dintre filmele importante ale deceniului avea să fie Ștefan Luchian (septembrie 1981) de Nicolae Mărgineanu, un film de mare sensibilitate, cu desăvârșiri plastice, care deschide o perspectivă spre lumea de gând și simțire a personajului evocat, spre epoca în care a trăit artistul, încercând să vadă ce este dincolo de celebrele flori ale lui Luchian, de anemonele sale emblematice, de garoafe, dumitrițe și trandafiri. În rolul titular, Ion Caramitru parcurge o gamă foarte variată de stări, sentimente și reacții, ceilalți interpreți – printre care Maria Ploae, George Constantin, Victor Rebengiuc, Monica Ghiuță – au, fiecare, „semnul” lor în compoziția de epocă, iar profesioniști exemplari, printre care directorul de imagine Călin Ghibu, însoțesc demersul regizoral și interpretativ.  Regizorul Mircea Mureșan propunea un „film de autor”, Întoarcere la dragostea dintâi (octombrie 1981), cu Rodica Mureșan și Costel Constantin, în rolurile principale, dar și cu Radu Beligan, Ion Hidișan, Geta Grapă (o minunată actriță a teatrului brașovean, pe care filmul românesc a luat-o prea rar și prea târziu în seamă), Toma Dimitriu, Horea Popescu, Ioana Bulcă,  Jorj Voicu. Elisabeta Bostan, plecând de la Cezar Petrescu, scotea pe piață Satimbancii (decembrie 1981) și Un saltimbanc la Polul Nord (octombrie 1982), iar Gopo propunea Maria-Mirabella (decembrie 1981), un basm muzical, cu Medeea Marinescu pe post de Mirabellă.  Regizoarea Malvina Urșianu și-a continuat filmografia de autor prin Liniștea din adâncuri (februarie 1982) și Pe malul stâng al Dunării albastre (august 1983). Un substanțial film de actualitate, Angela merge mai departe (martie 1982),  propunea regizorul Lucian Bratu, pe un scenariu de Eva Sîrbu, cu Dorina Lazăr în rolul titular. Dinu Tănase atrăgea atenția, ca regizor, cu filmul Întoarce-te și mai privește o dată (mai 1982), cu Ștefan Iordache și Valentin Voicilă. Regizorul Doru Năstase continua aventurile lui Mărgelatu (Florin Piersic) în Trandafirul galben (mai 1982) și Misterele Bucureștilor (septembrie 1983). Dan Pița lansa un antologic film metaforic, Concurs (noiembrie 1982), cu Vlad Păunescu director de imagine și cu Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Ștefan Iordache, Valentin Uritescu, Cătălina Murgea în distribuție. Tot un film antologic, de actualitate, compus din trei scheciuri independente, Secvențe, (noiembrie 1982), lansa și regizorul Alexandru Tatos. Dan Pița propunea filmul repede interzis Faleze de nisip (ianuarie 1983), pornit de la un roman de Bujor Nedelcovici, cu Victor Rebengiuc, Carmen Galin, Marin Moraru  și Gheorghe Visu în distribuție. Regizorul Virgil Calotescu descrețea frunțile cu comediile Buletin de București (februarie 1983) și Căsătorie cu repetiție (octombrie 1985), filme scrise de Francisc Munteanu și înveselite de Mircea Diaconu, Catrinel Dumitrescu, Draga Olteanu-Matei și Octavian Cotescu. Valoroase filme de actualitate (cu titluri premonitorii) lansau și regizorii Dinu Tănase și Mircea Veroiu, La capătul liniei (martie 1983) și – respectiv – Sfârșitul nopții (mai 1983), primul cu Mircea Albulescu, Dan Condurache, Ioana Crăciunescu, al doilea cu Mircea Diaconu, Gheorghe Visu și Magda Catone. Probleme cu cenzura (ca și Faleze de nisip) avea și drama Întunericul alb, scrisă și regizată de Andrei Blaier (aprilie 1983), din pricina apartenenței unor personaje la secte religioase interzise de lege.

    autor: Călin Căliman
Articole Toate articolele
Despre noi
Istoria Filmului Românesc este un proiect al Asociaţiei Kinofest.
Acest site este în acest moment in varianta beta, urmând a fi dezvoltat.
Pe site sunt şi articole audio, în prezent sunt  20, la IFR: 1897-1916 şi 1917-1930.

Manager proiect: Valentin Partenie