site în construcție
  • Alte filme ale deceniului al IX-lea (II)

    Alte filme ale deceniului al IX-lea (II)

    Despre unele filme ale deceniului la care ne vom referi în continuare a mai venit vorba, fugitiv, în capitolele consacrate scenariștilor, ecranizărilor sau debutanților acestei perioade, dar uneori simțim nevoia să le reamintim, unele dintre ele fiind filme reprezentative ale deceniului. Un original film de actualitate, scris de Fănuș Neagu și Vintilă Ornaru, propunea, de pildă, ca regizor, operatorul de imagine Iosif Demian, comedia Baloane de curcubeu (septembrie 1983), cu Dorel Vișan și Magda Catone în prim plan, înaintea filmului polițist scris de Petre Sălcudeanu Lovind o pasăre de pradă (noiembrie 1983), cu George Negoescu, Dorel Vișan și Ioana Bulcă printre interpreți. Devenit și el regizor, George Cornea propunea tot cam pe atunci tragicomedia Căruța cu mere (octombrie 1983), scrisă de D.R.Popescu, cu Ion Dichiseanu, Dinu Manolache, Radu Gheorghe și Florina Cercel în distribuție. Pornind tot de la un scenariu de D.R. Popescu era și filmul lui Alexandru Tatos Fructe de pădure (noiembrie 1983), cu Manuela Boboc, Ion Fiscuteanu, Mariana Mihuț, Ion Besoiu. Pornind de la o piesă de Paul Everac, regizorul  Mircea Mureșan realiza filmul O lebădă, iarna (decembrie 1983), cu Octavian Cotescu și Rodica Mureșan în rolurile principale și cu fragmente muzicale după opere de Gounod, Ceaikovski și Puccini. Regizorul Geo Saizescu își exersa nervul comic în satirele scrise de Titus Popovici Secretul lui Bachus (martie 1984), cu Emil Hossu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani, Carmen Zecheru, și Secretul lui Nemesis (noiembrie 1987), cu Gheorghe Dinică, Carmen Galin, Emil Hossu, Ileana Stana Ionescu. Ion Popescu Gopo își surprindea spectatorii cu un science fiction nostim, Galax (aprilie 1984), în care, pe lângă George Constantin, Mariana Cabanov, Radu Buznea, Mircea Daneliuc, Adela Mărculescu, Radu Beligan, Iurie Darie și mulți alții era și „robotul” Galax, sub a cărui  mască se ascundea, de fapt, iubitul în taină al eroinei, un asistent universitar jucat de Florin Piersic. Regizorul Mircea Veroiu recidiva cu un policier politic, Să mori rănit din dragoste de viață (aprilie 1984), un film cu deznodământ tragic în care, pe fundalul puternicelor frământări politice ale anilor 1932-1933, erau angrenați doi tineri (interpretați de Gheorghe Visu și Claudiu Bleonț), în dispute cu brutale forțe polițienești, printre interpreții filmului fiind și Marcel Iureș, Tora Vasilescu, Mariana Buruiană. A recidivat și Dan Pița, autorul filmului Dreptate în lanțuri (septembrie 1984), o poveste romanțată a haiducului Pantelimon (Ovidiu Iuliu Moldovan), filmată de Vlad Păunescu. Adrian Petringenaru a semnat filmul pentru copii Cireșarii (octombrie 1984), inspirat de romanul cu titlu omonim al lui  Constantin Chiriță. Cu o nouă interpretă în prim plan, Irina Petrescu, regizoarea Malvina Urșianu își continua profesiunile de credință cinematografice cu filmul O lumină la etajul zece (octombrie 1984), în care mai apăreau Gheorghe Dinică, Rodica Mureșan, Mircea Diaconu, Eusebiu Ștefănescu, Florina Luican. După comedia cu titlu omonim de Camil Petrescu, regizorul Manole Marcus realiza un film plăcut, Mitică Popescu (decembrie 1984), în care Micaela Caracas obținea un prim rol important pe ecran, în timp ce rolul titular revenea lui Mircea Jida. Filmul Ciuleandra (aprilie 1985) de Sergiu Nicolaescu era un remake al romanului cu același titlu de Liviu Rebreanu (după filmul realizat de Martin Berger în 1930), cu Ștefan Iordache (Aioanei), Gheorghe Cozorici (bătrânul Faranga), Ion Rițiu (Puiu Faranga), Anca Nicola (Mădălina), Gilda Marinescu (mama Mădălinei). Pe un scenariu de Dumitru Carabăț, regizorul Constantin Vaeni propunea filmul Acasă (mai 1985), cu Șerban Ionescu, Ilarion Ciobanu, Oana Pellea. Aventurile lui Mărgelatu (Florin Piersic), scrise de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail,  au fost preluate de regizorul Gheorghe Vitanidis în filme precum Masca de argint (mai 1985) și Colierul de turcoaze (martie 1986), iar apoi de Mircea Moldovan, în Totul se plătește (decembrie 1987). Între timp, regizorul Nicolae Corjos și scenaristul George Șovu au „pus la cale” o serie tinerească, cu reală priză la publicul adolescentin, întâi prin filmul Declarație de dragoste (iunie 1985), cu Adrian Păduraru și Teodora Mareș, apoi prin Liceenii (octombrie 1986), cu Ștefan Bănică jr., Oana Sârbu și Mihai Constantin și prin Extemporal la dirigenție (februarie 1988), cu personaje și interpreți  din ambele filme anterioare. O frumoasă poveste de dragoste, cu Ștefan Iordache și Ecaterina Nazare, spune regizorul Șerban Creangă în filmul Clipa de răgaz (aprilie 1986), scris de Tudor Popescu. Reînsoțit de scenaristul Titus Popovici, regizorul Sergiu Nicolaescu se întoarce în zilele celui de al doilea război mondial prin filmul Noi, cei din linia întâi (mai 1986), cu George Alexandru, Anda Onesa, Valentin Uritescu, Ion Besoiu, Ștefan Iordache și Sergiu Nicolaescu însuși. După serialul TV din 1976 Toate pânzele sus, regizorul Mircea Mureșan realizează o adaptare în trei părți pentru marele ecran (cu premiera în ianuarie și februarie 1987). După piesa lui Al. Kirițescu „Gaițele”, Horea Popescu regizează comedia Cuibul de viespi (iunie 1987), cu Tamara Buciuceanu, Raluca Zamfirescu și Coca Andronescu. Malvina Urșianu lansează apoi un alt film emblematic, Figuranții (octombrie 1987), cu Mariana Buruiană drept alter-ego, cu Gina Patrichi, Gheorghe Dinică, George Constantin, Stela Popescu. Regizoarea Elisabeta Bostan a rămas, în continuare, dedicată publicului tânăr, prin filmul pentru copii Unde ești copilărie? (ianuarie 1988) și prin comedia muzicală pentru adolescenți Zâmbet de soare (februarie 1988). Înaintea auto-exilului său parizian din 1986 (care a durat vreo patru ani și ceva), regizorul Mircea Veroiu a mai realizat un film, Umbrele soarelui, pe un scenariu de Ion Brad, ieșit pe ecrane abia în martie 1988, ca o producție anonimă (numele regizorului era proscris în epocă), un film artașant în care jucau Dragoș Pîslaru, Leopoldina Bălănuță, Ilarion Ciobanu, Ana Ciontea, Ecaterina Nazare...

    autor: Călin Căliman
Articole Toate articolele
Despre noi
Istoria Filmului Românesc este un proiect al Asociaţiei Kinofest.
Acest site este în acest moment in varianta beta, urmând a fi dezvoltat.
Pe site sunt şi articole audio, în prezent sunt  20, la IFR: 1897-1916 şi 1917-1930.

Manager proiect: Valentin Partenie