site în construcție
  • Alți regizori reprezentativi ai Noului Cinema Românesc în 2016...

    Alți regizori reprezentativi ai Noului Cinema Românesc în 2016...

    Dintre regizorii reprezentativi ai Noului Cinema Românesc au fost activi în 2016 și Nap Toader (care debutase sub alt nume, Napooleon Helmis și care are la activ filme precum Italiencele și Nuntă în Basarabia), cu filmul 03.ByPass, și Cătălin Mitulescu (Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii, Loverboy), cu Dincolo de calea ferată. Despre 03.ByPass și Dincolo de calea ferată, câteva considerații în rândurile de mai jos. Filmul 03.ByPass de Nap Toader este o incursiune în lumea ambulanțierilor, principalele personaje fiind echipajul de salvare 03, alcătuit dintr-o doctoriță în pragul divorțului (Medeea Marinescu), un asistent foarte săritor, atent la mișcările sentimentale ale doctoriței (Alexandru Potocean) și un șofer, înglodat în datorii și cam slobod la gură (Gabriel Spahiu). Cei trei angajați ai serviciului de ambulanță acționează în zona limitrofă a Bucureștiului, în acțiuni de salvare a unor pacienți aflați în stare critică. Într-una din aceste acțiuni, când au de a face cu un pacient muribund, cei trei descoperă, sub salteaua bătrânului agonizant (vrând să-i aranjeze așternutul), un teanc de bancnote verzulii. Echipajul de salvare își face datoria medicală, transportă pacientul la spital, cei trei rămân cu ochii pe bătrân, dar cu gândul la valuta de sub saltea. Reacția la stimulul financiar a celor trei este diferită, doctorița se refugiază într-un inventat slogan mincinos „banii nu există”, șoferul parează moralitatea kantiană în manieră dâmbovițeană, iar asistentul cedează rapid tentațiilor apărute pe traseu. Firește, problematica principală a filmului este de ordin moral, nu medical. După o noapte de frământări, dileme și tensiuni, dimineața vine cu limpeziri: pacientul a murit, bypass-ul imoral este pe cale să reușească. Cei trei interpreți susțin aplicat conflictul etic: Medeea Marinescu este doctorița fragilă și fermă, foarte exactă din punct de vedere profesional și cam șovăitoare în deciziile imorale, Alexandru Potocean găsește „cheia” personajului descurcăreț și rapid coruptibil, în timp ce Gabriel Spahiu (care a mai condus o ambulanță și în Moartea domnului Lăzărescu) desenează cu succes portretul unui mic bucureștean tipic. Lui Nap Toader îi aparțin, deopotrivă, scenariul și regia acestui film, (după ce un scenariu inițial era semnat de Alin Ludu Dumbravă și Dan Stănculescu), în timp ce autorul unei imagini funcționale este Silviu Stavilă. Filmul lui Cătălin Mitulescu, deopotrivă scenarist și regizor, Dincolo de calea ferată, este o coproducție România- Suedia-Italia, iar din punct de vedere narativ este, deasemenea, o poveste de dragoste româno-italiană, deoarece personajul masculin al acestei trame sentimentale, Radu (iarăși Alexandru Potocean) este plecat de câtăva vreme în Italia, unde-l aflăm la începutul filmului, într-o stațiune montan-lacustră, sunând la telefon Bucureștiul, la capătul firului fiind o mamă lascivă (Ada Condeescu), care se încăpățânează să nu răspundă. După un an de despărțire, cei doi se revăd, deoarece Radu revine în țară, unde își găsește, însă, soția complet schimbată, distanța a creat confuzie și neîncredere între ei. Cei doi încearcă să depășească „momentul mort” al relației lor sentimentale, dar se regăsesc cu greu, momentul culminant al filmului (și al nopții de chinuri sentimentale) fiind o nuntă în cartier, dincolo de calea ferată, unde cei doi, parcă, reușesc o comunicare consensuală (filmul s-ar fi putut intitula, fără grijă, și Cum mi-am petrecut sfârșitul nunții!). Cei doi protagoniști, Ada Condeescu și Alexandru Potocean marchează atent și nuanțat momentele de criză și de împlinire ale relației lor sentimentale, într-o distribuție în care întâlnim și multe chipuri noi, din care fac parte, printre alții, Dragoș Moștenescu, Luminița Erga, Maria Dănescu, Daniel Tomescu. Performantă este și imaginea româno-italiană datorită operatorului Liviu Mărghidan. În finalul filmului îl regăsim pe Radu în stațiunea montano-lacustră italiană, unde era la începutul filmului, numai că de data asta o are alături pe mama lascivă din primele secvențe, și copilul, semn că relația sentimentală a celor doi soți s-a redresat.

    autor: Călin Căliman
Articole Toate articolele
Despre noi
Istoria Filmului Românesc este un proiect al Asociaţiei Kinofest.
Acest site este în acest moment in varianta beta, urmând a fi dezvoltat.
Pe site sunt şi articole audio, în prezent sunt  20, la IFR: 1897-1916 şi 1917-1930.

Manager proiect: Valentin Partenie